Evenimentul Zilei > Social > Romii care nu vor să fie „ţigani” cer mediere internaţională
Romii care nu vor să fie „ţigani” cer mediere internaţională

Romii care nu vor să fie „ţigani” cer mediere internaţională

Reprezentanţii a şase organizaţii neguvernamentale au marşăluit ieri în Capitală în semn de protest faţă de proiectul de lege propus de deputatul PDL Silviu Prigoană de schimbare a denumirii romilor în "ţigani". Protestatarii au declarat că vor cere medierea acestei dispute de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Deşi anunţaseră o prezenţă consistentă (peste 200 de persoane), în faţa Guvernului s-au adunat circa o sută de reprezentanţi ai minorităţii cu denumire disputată. Au fost prezenţi membri de la Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială (CEDS), Romani CRISS, Alianţa Civică a Romilor din România – ACRR, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate (SASTIPEN), Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială (ADIS) şi Asociaţia Culturală Amphitheatrrom. Acestora li s-au adăugat şi câţiva cetăţeni români.

Gălăgioşi, în ciuda vremii nefavorabile, protestatarii au scandat "Me sem rom! Me sem rom!" ("Eu sunt rom!", în limba rromanes) sau "Opriţi prigoana romilor" timp de aproximativ o oră.

"Nu vrem să fim jigniţi de domnul Prigoană, că nici noi nu l-am jignit", ne-a declarat Dănuţ Dumitru, unul dintre organizatorii manifestaţiei. "«Rom» este o formulă mai civilizată de exprimare decât termenul de «ţigan» care înseamnă «rob», «slugă»", a adăugat tânărul.

Legaţi cu lanţuri şi "înarmaţi" cu mături şi linguri de lemn, cu puţin timp după ora 12.00 protesatarii au plecat spre Academia Română, ai cărei reprezentanţi au dat gir iniţiativei lui Prigoană.

"Ne-au chemat în vizită şi ne-au adus şi la manifestaţie"

Cei mai mulţi dintre manifestanţi erau tineri. Unii dintre ei veniseră din afara Bucureştiului. "Ne-a chemat la un schimb de experienţă. Sunt elev la Liceul «Ion Ghica» din Olteniţa. Am vizitat nişte unităţi de învăţământ printr-un program al romilor şi ne-au zis să venim şi aici", ne-a declarat Ionuţ Valentin Răduţ, de 19 ani, din Olteniţa. Lângă el, una dintre cele mai înfocate susţinătoare a manifestaţiei, Mariana Dobre, "lidera femeilor rome din Ialomiţa", este funcţionar public şi a candidat la primăria comunei Ion Roată din judeţul Ialomiţa. Ea s-a uitat cu coada ochiului la elevul care tocmai "mărturisise" cum a ajuns acolo şi i-a reproşat: "Ce vrei să spui? Te-a adus cineva, nu ai venit singur?". Apoi şi-a îndreptat tirul reproşurilor spre Silviu Prigoană. "Prigoană ne duce cu peste 1.000 de ani în urmă. Vrem să ne creştem copii în adevăr nu în minciună", a declarat Mariana Dobre care este şi studentă la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Academia Română, "un bastion al conservatorilor"

Cu câteva sute de metri înainte de a ajunge la sediul instituţiei de cultură, printre manifestanţi s-a "amestecat" şi Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP), susţinător al drepturilor romilor. Imediat ce a "îngroşat" rândurile manifestanţilor, i s-au dat "în folosinţă" o mătură şi o lingură de lemn.

"M-am lipit din mers. Sunt aici de ruşinea românilor şi pentru faptul că susţinem de zece ani cauza romilor. Ceea ce se întâmplă acum e o prostie. Sper ca reprezentanţii Academiei Române să rediscute decizia de a fi de acord cu schimbarea acestei denumiri. Nu poţi impune cu forţa o astfel de schimbare. Iniţiativa denotă o dizabilitate morală a lui Prigoană", a declarat Mircea Toma.

În faţa Academiei Române, celor câteva zeci de protestatari li s-a adăugat sociologul Nicolae Gheorghe, reprezentantul organizaţiei civice PAKIV. Acesta a ţinut un discurs prin care s-a dorit conştientizarea şi mobilizarea romilor pentru viitoare acţiuni îndreptate împotriva iniţiativei deputatului Prigoană. "Vom organiza acţiuni civice menite să conştientizeze opinia publică şi să îi determine pe cei care iau decizii să păstreze actuala denumire", a declarat Gheorghe.

Acesta a făcut o scurtă trecere în revistă a istoriei romilor în care sociologul povestea despre robia ţiganilor şi încerca să explice că "ţigan" înseamnă "rob", "un om legat de pământ".

În timpul discursului ţinut la o portavoce, urcat pe o căruţă în miniatură, acesta a denumit Academia Română drept un "Bastion al conservatorilor". "Sunt oameni care nu sunt obişnuiţi să asculte, ci să ia decizii, pe care îi deranjează şi opiniile altora", a spus Nicolae Gheorghe.

Între mătura de la Prislop şi OSCE

În discursul său, liderul romilor a ţinut să precizeze că măturile aflate în posesia manifestanţilor sunt din Prislop, judeţul Sibiu. "Guvernul României n-a vrut să ne primească, dar noi avem mături confecţionate la Prislop, făcute de romii plătitori de taxe de acolo", susţinea Gheorghe.

Acesta a mai spus că reprezentanţii romilor vor cere medierea internaţională a disputei pe marginea denumirii etniei din care fac parte. "Vom apela la arbitrajul OSCE şi a preşedinţiei Uniunii Europene. Îi vom trimite o scrisoare şi preşedintelui Băsescu în calitate de preşedinte al României, dar şi de participant la Summit-ul OSCE în care vom cere medierea internaţională a acestei probleme", a subliniat Gheorghe.

Acesta a mai adăugat că există un precedent legat de această situaţie. "A fost cam aceeaşi problemă legată de denumire şi în Slovacia, iar în 2005 membrii OSCE au stabilit că nu au fost consultaţi reprezentanţii etniei şi s-au opus schimbării denumirii. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi acum deoarece noi, cei care protestăm astăzi, nu am fost anunţaţi în timp util pentru a ni se cere părerea. Au fost consultaţi alţii care nu ne-au comunicat şi nouă. Asta e problema acestei naţii, nu suntem uniţi", a concluzionat Gheorghe.

"Unii academicieni trăiesc într-o altă lume"

După o jumătate de oră de manifestare zgomotoasă, o delegaţie a protestatarilor a intrat în sediul Academiei Române, unde s-a întâlnit cu trei dintre reprezentanţii instituţiei.

"Am stat de vorbă cu domnul Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, cu domnul Gheorghe Chivu, membru corespondent al instituţiei şi cu Sabina Ispas, membru titular", a declarat Dănuţ Dumitru, unul dintre membrii delegaţiei.

"Parcă trăiesc în altă lume unii dintre aceşti domni. Hera a mărturisit că abia acum a aflat că «ţigan» înseamnă «rob». E clar că au uitat că în viaţă înveţi tot timpul", a precizat Nicolae Ghorghe care a făcut parte, şi el, din delegaţie.

Reprezentanţii romilor susţin că au obţinut promisiunea unei dezbateri pe această temă "cu argumente pro şi contra", începând cu luna ianuarie 2011. "Sperăm şi la o amânare a decizie de schimbare a denumirii", au adăugat romii.

După întâlnirea de la Academia Română, participanţii la manifestaţie au depus buchete de flori la Monumentul Holocaustului.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.