România și alte 10 state vor să limiteze dreptul de veto în UE. Regula care ar putea fi schimbată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România, alături de alte zece state membre ale Uniunii Europene, cere schimbarea modului în care sunt luate unele decizii de politică externă, potrivit unei scrisori adresate Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și relatate marți de presa europeană. Semnatarii vor limitarea vetourilor „obstructive” și explorarea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată.

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia susțin inițiativa prin care încearcă să reducă situațiile în care un singur stat membru poate opri acțiunea externă a întregii Uniuni. Cele 11 țări argumentează că principiul cooperării sincere trebuie să aibă prioritate și cer folosirea instrumentelor deja existente în tratatele europene pentru ca deciziile să poată fi luate mai ușor.

România, printre statele care au semnat scrisoarea

Demersul păstrează consensul drept obiectiv, dar semnatarii consideră că acesta nu trebuie să ducă la blocarea acțiunilor comune ale Uniunii Europene.

„Cultura consensului a Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil”, spun țările într-o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și văzută de Euronews.„Dar trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului încurajează acțiunea comună, în loc să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță.”

Printre semnatari se află Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia. Germania, cel mai mare stat membru al UE, a susținut în mod repetat reformarea modului în care sunt luate deciziile de politică externă. Statele semnatare își motivează propunerea prin schimbările produse în mediul internațional și prin nevoia ca Uniunea Europeană să poată acționa mai rapid.

„Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, modelat de concurența strategică, instabilitatea crescândă și încercările de a submina ordinea internațională bazată pe reguli”, scriu aceștia în documentul, trimis și statelor membre care nu au semnat.„În acest context, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de posibilitatea acesteia de a-și mobiliza rapid și eficient greutatea politică, economică și diplomatică colectivă.”

Cum ar putea fi limitată puterea de veto

În prezent, deciziile privind politica externă a UE sunt luate prin unanimitate. Astfel, opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei măsuri susținute de celelalte 26 de state membre. Situația s-a repetat de mai multe ori în timpul celor 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la conducerea Ungariei. Înainte de pierderea puterii în aprilie, acesta și-a folosit în mod repetat dreptul de veto în negocierile europene.

La începutul acestui an, Viktor Orbán a blocat un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, aprobat anterior de liderii Uniunii Europene, în contextul unei dispute legate de conducta de petrol Drujba.

Pornind de la aceste situații, cele 11 state propun cinci principii pentru modificarea modului în care funcționează politica externă comună: susținerea cooperării sincere și a solidarității reciproce, folosirea mai frecventă a abținerilor constructive în locul vetourilor, evitarea condiționării unor decizii de politică externă de probleme fără legătură cu acestea, analizarea posibilităților prevăzute de tratatele UE pentru trecerea la majoritate calificată și prezentarea unor „motive vitale întemeiate” atunci când o asemenea decizie este blocată.

„Cadrul legal pentru toate cele cinci principii este deja în vigoare. Depinde exclusiv de noi să le punem în practică și, astfel, să ne promovăm politica externă”, se arată în scrisoare.

Kaja Kallas / sursa foto: captură video

Schimbarea regulii are nevoie tot de unanimitate

Una dintre variante este activarea așa-numitei „clauze pasarelă” din Articolul 31, care ar permite trecerea de la votul în unanimitate la cel cu majoritate calificată. Subiectul este discutat de mai mult timp la Bruxelles și a revenit în prim-plan după războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Modificarea ar putea fi aplicată punctual, pentru anumite decizii, și nu în toate domeniile simultan. Germania, de exemplu, se opune folosirii unanimității în cazul comerțului cu așezările israeliene.

Susținătorii schimbării consideră că aceasta ar permite adoptarea mai rapidă a deciziilor și ar reduce posibilitatea blocajelor. Oponenții avertizează însă că renunțarea la unanimitate ar putea afecta legitimitatea democratică a deciziilor. Pentru statele membre mai mici, dreptul de veto reprezintă și un instrument prin care își pot apăra interesele în raport cu țările mari. Niciunul dintre statele baltice nu a semnat inițiativa.

Aplicarea „clauzei pasarelă” are însă propriul obstacol: trecerea la votul cu majoritate calificată trebuie aprobată prin unanimitate. Scrisoarea celor 11 state solicită, în acest context, consultări „semnificative” pentru găsirea unui compromis.

Demersurile pentru schimbarea politicii externe europene au câștigat teren după înfrângerea lui Viktor Orbán. În paralel, Germania și Franța au lansat un plan care ar consolida rolul Înaltului Reprezentant Kaja Kallas, dar ar plasa această funcție sub supravegherea directă a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.