De pe iazuri, direct în farfurie. Planta autorizată ca aliment în Uniunea Europeană

De pe iazuri, direct în farfurie. Planta autorizată ca aliment în Uniunea Europeanălintita de apă / sursa foto.: arhiva EvZ

Uniunea Europeană a autorizat introducerea pe piață a plantelor Lemna minor și Lemna gibba, cunoscute drept lintiță de apă, ca „aliment nou”, după evaluări privind siguranța și condițiile în care acestea pot fi comercializate, potrivit regulamentului publicat de Comisia Europeană.

Planta verde, întâlnită frecvent la suprafața apelor stătătoare, poate fi utilizată ca legumă sau în anumite produse alimentare. Autorizația europeană nu înseamnă că lintița va fi introdusă automat în alimentele comercializate în România și nici că producătorii sunt obligați să o folosească.

Ce este, de fapt, lintița de apă

Lemna minor și Lemna gibba sunt plante acvatice mici, cu frunze verzi care plutesc la suprafața apei. În contextul legislației europene, acestea au fost încadrate în categoria „novel food”, respectiv alimente care nu au fost consumate într-o măsură semnificativă în Uniunea Europeană înainte de 15 mai 1997.

Categoria nu se referă exclusiv la produse create recent. Comisia Europeană precizează că poate include plante, alge, microorganisme sau alimente consumate tradițional în alte regiuni ale lumii, dar care nu au un istoric relevant de consum în UE înainte de data-limită.

În cazul lintiței de apă, cererea pentru autorizare a fost depusă în 2020 de Wageningen Plant Research, iar evaluarea științifică a fost solicitată Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Planta trebuie cultivată în condiții controlate

Un aspect important este că autorizarea europeană nu permite recoltarea unor plante de pe iazuri sau bălți și comercializarea lor ca alimente.

Regulamentul prevede că materialul vegetal trebuie obținut în condiții controlate, iar produsul autorizat este unul tratat termic. Sunt stabilite, de asemenea, limite pentru mai mulți contaminanți și parametri microbiologici.

Regulamentul european stabilește inclusiv o limită de maximum 6 mg de mangan pe kilogram de produs proaspăt. Această limită a fost stabilită după ce o evaluare anterioară a EFSA identificase concentrații mai ridicate de mangan drept un posibil motiv de îngrijorare.

Ulterior, datele suplimentare prezentate de solicitant au arătat că, prin reducerea concentrației de mangan din mediul de cultivare, nivelul din plantă putea fi redus. EFSA a considerat că valoarea obținută este comparabilă cu cea întâlnită în legumele cu frunze.

În ce alimente poate fi folosită lintitța de apă

Solicitantul a cerut ca plantele să poată fi utilizate asemenea altor legume cu frunze, fie gătite, fie adăugate în produse gata pentru consum.

Regulamentul european stabilește condițiile de utilizare și specificațiile produsului. Printre caracteristicile prevăzute se numără conținutul de apă, proteine, carbohidrați, fibre și grăsimi, precum și limite pentru metale, contaminanți și microorganisme.

lintita de apă

lintita de apă / sursa foto: arhiva EvZ

Prin urmare, lintița de apă nu trebuie privită ca o plantă luată direct din mediul natural și pusă într-un preparat alimentar. Produsul destinat consumului trebuie să respecte cerințele prevăzute de legislația europeană privind alimentele noi.

Cum va fi identificată pe etichetă

Un alt aspect important pentru consumatori este etichetarea.

Atunci când produsul conține acest aliment nou, denumirea prevăzută în regulament pentru etichetă este „plante de Lemna minor și Lemna gibba”. Cerința este inclusă explicit în regulamentul de autorizare.

Comisia Europeană explică faptul că unul dintre principiile legislației privind alimentele noi este ca acestea să fie sigure pentru consumatori și etichetate corespunzător, astfel încât informațiile prezentate să nu inducă în eroare.

Astfel, simpla autorizare a lintiței de apă nu înseamnă că ingredientul poate fi introdus într-un produs fără să fie declarat.

Lintița de apă face parte dintr-o listă mai largă

Lemna minor și Lemna gibba nu sunt singurele produse neobișnuite care au intrat în atenția legislației europene.

Lista Uniunii privind alimentele noi include numeroase ingrediente, de la anumite plante și alge până la produse obținute prin procese tehnologice speciale sau ingrediente provenite din microorganisme. Comisia Europeană actualizează periodic această listă și stabilește pentru fiecare produs condițiile de utilizare și cerințele de etichetare.

În aceeași perioadă în care a fost autorizată lintița de apă, UE a aprobat și alte produse încadrate în categoria alimentelor noi. Printre acestea se află pudra obținută din larve întregi de Tenebrio molitor, cunoscut drept viermele galben de făină.

Ce înseamnă pentru consumatorii din România

Faptul că un aliment este autorizat la nivel european înseamnă că acesta poate fi comercializat în condițiile stabilite de legislația UE. Nu înseamnă însă că va fi prezent în mod obligatoriu în magazinele din România sau că va fi folosit de producători.

Pentru cumpărători, informația relevantă este cea de pe etichetă. Dacă un produs conține lintiță de apă autorizată ca aliment nou, ingredientul trebuie identificat conform cerințelor prevăzute de regulament.

Prin urmare, lintița de apă poate ajunge legal pe piața europeană, inclusiv pe piața românească, însă comercializarea sa este condiționată de respectarea regulilor privind producția, compoziția, siguranța și etichetarea. Alegerea de a cumpăra sau consuma astfel de produse rămâne la latitudinea consumatorului.