Femeile primesc mai rar tratamente invazive pentru aceleași boli. Diferențele apar în mai multe specialități

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Femeile diagnosticate cu aceleași afecțiuni ca bărbații sunt mai puțin susceptibile să primească tratamente medicale active, precum intervenții chirurgicale, proceduri cardiovasculare sau analgezice puternice, potrivit unei analize publicate în PLOS One.

Cercetătorii de la University of St Andrews au identificat diferențe de tratament în mai multe specialități medicale, însă subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea cauzelor.

Studiul a analizat cercetări publicate între 2018 și 2023 și a urmărit dacă sexul pacientului este asociat cu diferențe măsurabile în tratamentul primit. Cercetătorii au pornit de la 1.112 lucrări și au inclus în analiza finală 41 de studii care comparau îngrijirea acordată femeilor și bărbaților.

Diferențele au fost observate în mai multe domenii medicale

Dintre cele 38 de studii retrospective bazate pe dosarele pacienților, 33 au identificat diferențe semnificative între tratamentele primite de femei și cele primite de bărbați.

Cercetătorii au analizat și studiile în care rezultatele au fost ajustate statistic pentru alți factori care puteau influența decizia medicală. Din 29 de astfel de cercetări, 25 au continuat să indice diferențe semnificative între cele două grupuri.

Tiparul a fost observat în specialități precum cardiologia, chirurgia, medicina de transplant și medicina de urgență.

În unele cercetări, femeile cu insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau anumite tulburări de ritm au primit mai frecvent tratament medicamentos, în timp ce bărbații au avut o probabilitate mai mare de a beneficia de proceduri invazive.

Printre acestea s-au numărat intervențiile coronariene percutanate și operațiile de bypass coronarian.

Diferențe și în tratamentul bolii Parkinson

Analiza a identificat diferențe și în neurologie.

În cazul bolii Parkinson, bărbații au fost trimiși mai frecvent pentru stimulare cerebrală profundă, o procedură utilizată pentru controlul anumitor simptome prin intermediul unor electrozi implantați în creier și conectați la un dispozitiv care generează impulsuri electrice.

În alte cercetări incluse în analiză, femeile au avut o probabilitate mai mică de a beneficia de transplant hepatic sau de a fi îndrumate către tratament chirurgical.

Diferențe au fost raportate și în ceea ce privește utilizarea unor analgezice puternice.

Autorii precizează însă că aceste rezultate nu înseamnă automat că femeile au primit tratamente nepotrivite. Pacienții pot avea caracteristici clinice diferite, chiar atunci când diagnosticul este același, iar decizia terapeutică poate depinde de vârstă, alte boli, riscul procedurii, preferințele pacientului și evaluarea medicului.

Studiul nu poate stabili cauza diferențelor

Una dintre principalele limite ale analizei este faptul că majoritatea cercetărilor incluse au fost retrospective. Acestea pot identifica asocieri între caracteristicile pacienților și tratamentele primite, dar nu pot demonstra de ce medicii au luat o anumită decizie.

tratament / sursa foto: dreamstime.com

Cercetătorii notează că aproape niciunul dintre studiile analizate nu a indicat existența unor recomandări clinice care să prevadă, în cazurile respective, tratamente diferite pentru femei și bărbați doar pe baza sexului.

Acest lucru nu demonstrează însă că diferențele observate sunt nejustificate.

Potrivit lui Miriam Veenhuizen, lector onorific la School of Medicine din cadrul University of St Andrews și coautoare a studiului, una dintre posibilele explicații este reprezentată de subreprezentarea istorică a femeilor în cercetarea clinică.

Cercetătoarea a arătat că femeile au fost insuficient reprezentate în studiile clinice până în ultimele decenii, ceea ce înseamnă că o parte dintre dovezile pe care se bazează practica medicală au fost obținute în populații predominant masculine.

Un decalaj important în cercetarea medicală

Autorii au identificat și o diferență semnificativă în volumul cercetărilor dedicate acestei probleme.

Între 2018 și 2023 au fost publicate 551 de lucrări care au analizat diferențele de sex sau gen în oportunitățile acordate profesioniștilor din domeniul medical. În aceeași perioadă, cercetătorii au găsit doar 41 de studii care au măsurat diferențele dintre tratamentele primite efectiv de pacienți.

Andrew O'Malley, coautor al cercetării, a subliniat că rezultatele ar trebui să determine o analiză mai atentă a modului în care sunt luate deciziile privind tratamentele avansate.

Cercetătorii au dat ca exemplu un studiu în care femeile au fost selectate mai rar pentru terapii avansate în insuficiența cardiacă atunci când echipele responsabile de selecție funcționau deficitar.

Ce urmează să studieze cercetătorii

Echipa de la University of St Andrews intenționează să verifice dacă diferențe similare apar și în răspunsurile sistemelor de inteligență artificială generativă utilizate în domeniul medical.

Interesul cercetătorilor pornește de la faptul că astfel de sisteme sunt antrenate pe literatură medicală și alte date care pot conține deja diferențe între modul în care femeile și bărbații sunt diagnosticați și tratați.

Analiza publicată în PLOS One nu stabilește că femeile primesc în mod sistematic îngrijiri medicale mai puțin adecvate. Ea arată însă că diferențe măsurabile în tratament au fost raportate în mai multe specialități și că există puține cercetări care să explice de ce apar acestea.