România și alte 10 state membre cer schimbări majore la Bruxelles. Adio veto în politica externă a Uniunii Europene?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Reforma profundă a modului în care Uniunea Europeană își decide pașii pe scena internațională revine în prim-planul dezbaterilor diplomatice. Un grup de unsprezece state membre, printre care se numără și România, a trimis o scrisoare oficială la Bruxelles, adresată Kajei Kallas, prin care solicită renunțarea la regula unanimității în votul privind politica externă comună, conform RFI.

Această schimbare structurală este considerată esențială pentru a evita blocajele decizionale frecvente din ultimii ani și pentru a oferi blocului comunitar o voce mult mai puternică la nivel global. Proiectul nu este o noutate absolută, fiind dezbătut inițial în urmă cu exact un an la Copenhaga, însă fusese trecut temporar într-un con de umbră.

România și alte 10 state membre cer schimbări majore la Bruxelles. Adio veto în politica externă a Uniunii Europene?

Documentul, semnat de șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Spania, Suedia, România și din alte țări membre, a fost transmis atât către Bruxelles, cât și către capitalele europene care nu s-au alăturat inițiativei. Momentul ales pentru lansarea acestei propuneri coincide cu prima zi a reuniunii informale de la Dublin a miniștrilor de externe din spațiul european, reaprinzând astfel discuțiile cruciale legate de rolul global al Uniunii.

Uniunea Europeană. Sursă foto: Pixabay

Inițiativă germană și reașezări de putere la vârful Uniunii Europene

Demersul diplomatic, analizat în detaliu de RFI, a fost inițiat de Germania, statul care a coordonat și consultările anterioare pe această temă. În cadrul acestui grup de inițiativă se remarcă însă absența unor jucători de talie mare din Uniune, cum ar fi Polonia și Italia.

În paralel cu această scrisoare, Germania și Franța vin cu o altă propunere de impact instituțional. Cele două mari puteri sugerează ca Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, să primească atribuții și rol de reprezentare depline în politica externă. Această modificare ar reduce direct din influența și prerogativele actuale ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reconfigurând echilibrul de putere de la nivelul conducerii de la Bruxelles.

Strategia din spatele scrisorii și eliminarea șantajului diplomatic

Revenind la scrisoarea transmisă recent, documentul solicită mai mult decât o simplă modificare tehnică a sistemului de vot, vizând o schimbare profundă de atitudine politică. Analiștii militari și diplomatici consideră că acțiunea este și o încercare a Franței de a pregăti terenul instituțional european pentru o posibilă victorie a lui Marine Le Pen în alegerile prezidențiale din anul 2027.

Documentul reamintește tuturor cancelariilor obligația de a respecta principiul cooperării sincere și al solidarității reciproce. Se propune creșterea utilizării mecanismului de abținere constructivă în locul dreptului de veto. Un punct esențial este ca aceste abțineri să nu mai poată fi condiționate sau legate de chestiuni substanțial fără legătură cu subiectul dezbătut, o practică utilizată extensiv în trecut de state precum Ungaria sau Cipru.

Totodată, semnatarii cer identificarea și folosirea tuturor opțiunilor tehnice existente deja în tratatele actuale pentru a trece de la votul cu unanimitate la cel cu majoritate calificată. Această cale permite evitarea unei renegocieri directe a Tratatelor UE, procedură complicată pe care Franța a respins-o constant.

„Cultura consensului în UE este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil”, se arată în textul documentului.

„Dar trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului încurajează acțiunea comună, mai degrabă decât să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu și putere.”

Remarca din scrisoarea oficială este deosebit de relevantă. În lipsa unei voințe reale de acțiune pe plan extern și a unei viziuni comune, simpla renunțare la regula unanimității nu ar produce schimbări majore pe scena internațională.

Gigantul cu picioare de lut în contextul războiului din Ucraina

Momentul ales pentru redeschiderea acestei dezbateri este deosebit de oportun. În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice majore, Uniunea Europeană s-a aflat mai mult ca niciodată în postura vulnerabilă a unui gigant cu picioare de lut, o construcție instituțională extrem de complexă care riscă să devină ineficientă.

Reacțiile rapide și sancțiunile UE îndreptate împotriva Rusiei, precum și ajutoarele destinate Ucrainei au fost în mod repetat întârziate sau blocate de Ungaria condusă de Viktor Orban, dar și de Cipru sau alte state membre care au pus interesele naționale punctuale deasupra obiectivelor strategice europene.

Între timp, scena politică din Ungaria a înregistrat evoluții semnificative. Noul premier maghiar, Péter Magyar, declara recent, pe 30 august, că Uniunea Europeană nu beneficiază în prezent de o conducere politică la înălțimea provocărilor actuale. Fără a semna scrisoarea celor 11 state, Magyar a punctat existența unor lupte interne de putere între instituțiile de la Bruxelles, care se traduc printr-o birocrație excesivă. Declarațiile sale readuc în prim-plan necesitatea reorganizării Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), măsură susținută ferm de axa franco-germană.

Răzgândirea României și miza crucială pentru Republica Moldova

Poziția României în această ecuație este una extrem de interesantă. Până în anul 2022, Bucureștiul a fost un susținător ferm al menținerii regulii unanimității. Totuși, începând cu acel an, administrația de la București și-a recalibrat treptat discursul public, arătând tot mai multă deschidere către reformă.

Astfel, când miniștrii de externe din UE au dezbătut prima dată acest subiect la Copenhaga, România s-a alăturat grupului de țări care sprijineau renunțarea la veto. Deși schimbările politice din diverse țări au temporizat procesul, Germania a menținut tema pe agenda sa prioritară.

Surse diplomatice precizează că rămâne încă neclar cum ar funcționa concret această schimbare majoră pe teren. Nu se știe dacă regula majorității calificate se va aplica generic întregii politici externe sau doar anumitor capitole specifice.

O întrebare esențială este dacă procesul de extindere al Uniunii va fi inclus în această nouă formulă de vot. Țări precum România speră puternic că răspunsul va fi afirmativ, iar motivul este unul strategic: Republica Moldova.

Luată la pachet cu Ucraina în procesul de aderare, Republica Moldova își poate vedea parcursul european blocat din cauza veto-ului impus de anumite state împotriva Kievului. Cum decuplarea celor două țări este refuzată de mai multe capitale, iar deciziile de extindere se iau în prezent doar cu unanimitate, eliminarea dreptului de veto devine colacul de salvare pentru integrarea europeană a Chișinăului.