România s-a prăbușit în clasamentul puterii de cumpărare din Europa. Bucureștiul are de două ori media națională
- Maria Dima
- 4 noiembrie 2026, 10:28
Sursa foto: pixabay.com
România a pierdut o poziție în clasamentul european al puterii de cumpărare și a ajuns pe locul 32 din 42 de țări analizate. În 2026, suma disponibilă pentru cheltuieli și economii este estimată la 11.283 de euro pe locuitor, aproape jumătate din media europeană, de 21.153 de euro. Diferențele sunt însă foarte mari chiar în interiorul țării: în regiunea București, puterea de cumpărare ajunge la 22.941 de euro pe persoană, de peste două ori mai mult decât media națională.
Datele apar în studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, care analizează veniturile disponibile ale populației din 42 de state europene și evidențiază diferențele dintre țări și regiuni.
România, pe locul 32 în Europa la puterea de cumpărare
Cu 11.283 de euro pe locuitor, România se situează la aproximativ 53% din media europeană. Față de ediția precedentă a clasamentului, țara noastră a coborât de pe poziția 31 pe poziția 32.
La nivel european, puterea medie de cumpărare este estimată la 21.153 de euro pe persoană în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de valoarea revizuită pentru anul anterior. În total, europenii vor avea la dispoziție aproximativ 14,5 trilioane de euro pentru cheltuieli și economii.
Clasamentul este dominat de Liechtenstein, cu 78.520 de euro pe locuitor, urmat de Elveția, cu 54.730 de euro, și Islanda, cu 44.692 de euro. Luxemburg ocupă poziția a patra, iar Norvegia a urcat spectaculos de pe locul 10 pe locul 5, cu 35.947 de euro pe persoană.
La polul opus se află Ucraina, cu numai 3.456 de euro pe locuitor, ultima poziție dintre cele 42 de state analizate. Kosovo și Republica Moldova se numără, de asemenea, printre țările cu cele mai reduse valori.
În total, 17 țări depășesc media europeană, în timp ce alte 25 se situează sub acest nivel.
Bucureștiul are o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât media României
Diferențele dintre regiuni sunt la fel de importante ca cele dintre state. În România, regiunea București înregistrează o putere medie de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, în timp ce media națională este de 11.283 de euro.
Capitala depășește astfel inclusiv media europeană, de 21.153 de euro, și este singura unitate administrativ-teritorială din România care trece de acest prag.

Scumpiri alimente. Sursă foto: AI
Indicele european al puterii de cumpărare pentru București este de 108,5, iar indicele național ajunge la 203,3. Acesta din urmă arată că nivelul din Capitală este de peste două ori mai mare decât media țării.
Diferențele sunt evidente și în clasamentul național. După București, cele mai ridicate valori ale indicelui național sunt înregistrate în Cluj, Ilfov și Timiș, urmate de Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. Acestea sunt cele nouă județe care depășesc media națională.
Alba ocupă locul 10, însă se situează deja ușor sub media țării, cu un indice național de 99,3.
Diferență de peste 17.000 de euro între București și Giurgiu
Disparitatea dintre zonele cu cele mai ridicate și cele mai reduse valori este considerabilă. În București, puterea de cumpărare ajunge la 22.941 de euro pe locuitor, în timp ce în județul Giurgiu este de numai 5.816 euro.
Diferența este de aproximativ 17.100 de euro pe persoană. Astfel, puterea de cumpărare din Capitală este de aproape patru ori mai mare decât cea înregistrată în Giurgiu.
Concentrarea veniturilor disponibile în regiunile capitalei nu este specifică doar României. Studiul NIQ arată că Parisul înregistrează 46.366 de euro pe locuitor, cu aproximativ 80% peste media Franței. Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona depășesc, de asemenea, cu cel puțin 25% mediile naționale ale țărilor lor.
Există însă și excepții. În Berlin, puterea de cumpărare este de 30.178 de euro pe locuitor, cu peste 1.000 de euro sub media Germaniei, de 31.193 de euro. La Bruxelles, diferența față de media națională este de aproximativ 10%, tot în minus.
Ce măsoară puterea de cumpărare în studiul NIQ
Indicatorul utilizat în cercetare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, la care se adaugă beneficiile primite de la stat. Sumele sunt calculate anual, pe locuitor, și includ banii disponibili pentru cheltuieli și economii.
Aceste venituri acoperă categorii precum alimentele, locuința, energia, serviciile, mobilitatea, asigurările și pensiile private, dar și vacanțele și achizițiile de bunuri de consum.
Valorile din studiu sunt nominale și nu sunt ajustate în funcție de inflație. Calculele NIQ au la bază veniturile și câștigurile raportate, statisticile privind beneficiile acordate de stat și prognozele economice.
Astfel, cifrele indică venitul disponibil estimat pentru fiecare locuitor, nu suma pe care fiecare persoană o cheltuie efectiv și nici nivelul de trai măsurat prin raportarea veniturilor la prețurile din fiecare țară.