Scumpiri alimente. Sursă foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Prețurile de consum din România au fost în august 2026 de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017, potrivit unei analize realizate de Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la asigurările RCA, energia electrică și anumite produse alimentare. Analiza arată că majorările succesive ale prețurilor au dus la diferențe importante față de costurile suportate de români în urmă cu nouă ani.
Cum au evoluat prețurile în România în ultimii ani
Tudorel Andrei arată că inflația a început să crească puternic după 2021, iar în 2025 au apărut noi majorări importante, pe fondul liberalizării pieței energiei electrice și al creșterii accizelor. Președintele INS a analizat evoluția inflației și a explicat de ce scumpirile acumulate în timp pot fi mai greu de observat atunci când sunt urmărite doar modificările lunare.
„După o perioadă, 2014-2020, în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori reduse ce nu au depăşit 4,6%, începând cu anul 2021, rata anuală a inflaţiei a reintrat pe o traiectorie crescătoare. Valoarea cea mai ridicată a inflaţiei din această perioadă a fost consemnată în anul 2023, aceasta fiind egală cu 13,8%. În anul 2025, mai exact în lunile iulie şi august, ca urmare a liberalizării pieţei energiei electrice şi a creşterii accizelor, s-au înregistrat noi şocuri inflaţioniste.
Dacă în luna iunie rata lunară a inflaţiei a fost de 0,45%, aceasta a crescut la 2,68% în luna iulie, respectiv la 2,10% în luna august. Ca urmare a celor două şocuri, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 5,7%, valoare înregistrată în luna iunie, la 9,9% în luna august", arată Tudorel Andrei în analiza "Radiografia preţurilor: o privire asupra inflaţiei pe termen lung".
De ce scumpirile lunare ajung să conteze atât de mult
Potrivit președintelui INS, modificările de preț de la o lună la alta sunt, în majoritatea cazurilor, mai mici de 1%. Pe termen lung, însă, aceste creșteri se acumulează.
„De cele mai multe ori, urmărim creşterea preţurilor dintr-o lună în raport cu luna anterioară sau cu luna corespunzătoare din anul anterior. În general, indicii lunari ai preţurilor de consum înregistrează valori ce sunt mai mici de 1%. Excepţiile de la această regulă sunt rare, cel puţin la nivelul perioadei postpandemie. În aceste condiţii, creşterile de preţuri de la o lună la alta sunt mai greu de perceput prin simpla evaluare a ratei lunare a inflaţiei, cu toate că aceste creşteri cumulate duc, la nivelul unei perioade mai mari de timp, la valori ridicate ale inflaţiei", explică preşedintele INS.
Analiza indică o creștere relativ apropiată a prețurilor alimentare și nealimentare față de 2017, în timp ce serviciile au înregistrat majorări ceva mai mari.
„În primul rând, că în luna august din 2026 preţurile au fost de 1,8 ori mai mari decât preţurile medii din anul 2017. Creşterea de preţ a fost relativ egală la preţurile produselor alimentare şi nealimentare şi ceva mai mare la servicii. În al doilea rând, observăm că în cele trei luni selectate din anii 2023, 2024 şi 2025 creşterea preţurilor în raport cu media anului de referinţă a fost mai pronunţată la produsele alimentare. În al treilea rând, menţionăm că la servicii s-a înregistrat o inflaţie mai pronunţată în perioada august 2026 - august 2025, aceasta fiind egală cu 11%", precizează Tudorel Andrei.
Alimentele care s-au scumpit cel mai mult față de 2017
În categoria produselor alimentare, prețurile au crescut cel mai mult la carnea de ovine, al cărei preț a ajuns de 2,5 ori mai mare decât media din 2017.
Ciocolata și bomboanele s-au scumpit de 2,18 ori în aceeași perioadă. Majorări importante au fost consemnate și la brânza telemea, carnea de bovine, pește și specialitățile de panificație. În cazul acestor produse, prețurile au ajuns aproape duble față de cele din anul de referință.
La polul opus se află făina, cu o scumpire de 18%, mălaiul, cu 20%, și zahărul, al cărui preț a crescut cu 47%.
Energia electrică și încălzirea, printre cele mai mari scumpiri
Produsele nealimentare au înregistrat, la rândul lor, creșteri importante de prețuri. Energia electrică s-a scumpit de peste 2,6 ori față de media anului 2017, în timp ce energia termică a ajuns să coste de 2,1 ori mai mult.
Motorina și lemnele de foc au înregistrat majorări de peste două ori. Pentru gazele naturale, tutun, țigări și benzină, prețurile au crescut de aproape 1,9 ori.
Cele mai reduse majorări din această categorie au fost înregistrate la televizoare, cu 8%, aparate radio și sisteme audio, cu 19%, și autoturisme, cu 34%.
factura energie / Sursa: arhiva EVZ
Asigurările RCA, cele mai mari scumpiri din categoria serviciilor
În sectorul serviciilor, asigurările RCA au înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț din analiza INS. Costurile acestora au ajuns de aproape 2,9 ori mai mari decât în 2017.
Serviciile de apă, canalizare și salubritate s-au scumpit de 2,6 ori.
Creșteri de 2,2 ori au fost înregistrate la serviciile de coafură, cosmetică, igienă și frizerie, precum și la lucrările stomatologice. Transportul aerian a ajuns să coste de două ori mai mult, iar analizele medicale, consultațiile și serviciile de alimentație în restaurante s-au scumpit de 1,9 ori.
Cele mai mici majorări au fost consemnate în cazul serviciilor de telefonie mobilă, cu 22%, și al abonamentelor, cu 26%.
Președintele INS avertizează asupra problemelor de salarizare din instituție
În aceeași analiză, Tudorel Andrei a atras atenția asupra diferențelor dintre salariile angajaților din sistemul statistic și cele acordate în alte instituții ale administrației publice centrale.
Președintele INS a menționat și faptul că funcționarii publici din statistică nu beneficiază de sporul de complexitate.
„Fără o regândire a poziţiei statisticianului în administraţia publică şi o nouă abordare a salarizării acestuia, în perioada următoare pot apărea riscuri majore, atât în modernizarea unei structuri importante a statului, cât şi în asigurarea unor date esenţiale pentru luarea deciziilor la nivel naţional sau local ori în procesul de negociere pentru alocarea fondurilor comunitare", avertizează Tudorel Andrei.
Acesta consideră necesară adoptarea unor reguli legislative mai clare și predictibile, care să permită asigurarea personalului specializat și menținerea angajaților cu experiență în sistemul statistic.
Recomandările noastre
