Adrian Homan, un antreprenor cu opinie. sursa. EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Economia României ar urma să scadă cu 0,4% în 2026, inflația medie anuală este estimată la 8,4%, iar câștigul salarial real s-ar reduce cu 3,3%. Prognoza pentru următorii ani anunță o revenire, dar cifrele arată cât de lent se poate transforma aceasta într-o îmbunătățire a vieții de zi cu zi.
În economie, diferența dintre o promisiune și un rezultat se vede în momentul în care trebuie plătită factura. Pentru o familie, contează ce mai poate cumpăra după achitarea cheltuielilor obligatorii. Pentru o companie, contează dacă încasările acoperă salariile, energia, materialele și finanțarea.
Din această perspectivă trebuie citită prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru perioada 2026–2029, actualizată în octombrie pentru rectificarea bugetară. Documentul, prezentat de Petrișor Peiu, descrie o economie care pierde teren în 2026 și încearcă să îl recupereze treptat. Cifrele pentru anii următori reprezintă estimări, dependente de evoluția prețurilor, investițiilor și cererii.
PIB mai mare în lei, activitate economică în scădere
La prima vedere, cifrele pot părea contradictorii. PIB-ul nominal este estimat la 2.086,3 miliarde de lei în 2026, față de 1.929,9 miliarde în 2025. În același timp, economia ar urma să înregistreze o contracție reală de 0,4%.
Explicația este diferența dintre valoarea exprimată în prețurile curente și evoluția activității după eliminarea efectului prețurilor. Deflatorul PIB, indicatorul care surprinde modificarea prețurilor la nivelul producției interne, este estimat la 8,5%.
Prin urmare, un PIB mai mare în lei poate coexista cu o economie care produce mai puțin în termeni reali. Pentru mediul de afaceri, distincția este esențială: o cifră de afaceri umflată de scumpiri poate ascunde volume mai mici și marje mai slabe.
Salariul mediu net crește, dar inflația consumă majorarea
Prognoza indică un salariu mediu net de 5.517 lei în 2026, față de 5.266 de lei în 2025. Creșterea nominală, de aproximativ 4,8%, rămâne sub inflația medie anuală estimată la 8,4%.
Rezultatul este o scădere de 3,3% a câștigului salarial real. Mai mulți lei încasați pot însemna mai puține produse și servicii cumpărate.
Un calcul pe baza variațiilor anuale rotunjite din document arată dimensiunea recuperării: după scăderile din 2025 și 2026 și creșterile anticipate ulterior, puterea de cumpărare a salariului mediu din 2029 ar rămâne cu aproximativ 0,3% sub nivelul din 2024.
Practic, cinci ani pentru a reveni aproape de punctul de plecare. Este un calcul privind media statistică, nu situația fiecărui salariat, dar mesajul economic rămâne puternic.
Construcțiile susțin economia. Încetinirea din 2027 ridică întrebări
Pentru 2026, valoarea adăugată brută din construcții este prognozată să crească cu 10,1%, iar formarea brută de capital fix, indicator al investițiilor, cu 8,2%.
În 2027, ritmurile estimate coboară însă la 1% în construcții și 0,8% pentru investiții. Vorbim despre o încetinire a creșterii, nu despre o prăbușire a volumului lucrărilor.
CNSP leagă această temperare inclusiv de baza ridicată din 2026 și de finalizarea etapei de implementare a proiectelor PNRR.
Pentru o firmă de construcții, problema este continuitatea. Utilajele, echipele și contractele de finanțare se gestionează pe mai mulți ani. Un vârf de lucrări urmat de o încetinire puternică cere planificare, proiecte pregătite și plăți predictibile.
Infrastructura trebuie tratată ca un program economic de durată. Performanța unui an pierde din valoare dacă firmele nu pot anticipa ce urmează.
Industria și serviciile arată unde se acumulează presiunea
Pentru 2026, prognoza indică o reducere de 3,4% a valorii adăugate brute din industrie și de 1,9% în servicii. Consumul privat ar urma să scadă cu 1,6%.
Aceste evoluții se pot alimenta reciproc: puterea de cumpărare mai slabă reduce comenzile, iar comenzile mai puține limitează investițiile și capacitatea companiilor de a majora salariile.
Nota CNSP identifică presiunea costurilor energetice și efectele consolidării fiscal-bugetare printre factorii care apasă asupra activității economice.
Din perspectivă antreprenorială, aici trebuie concentrată intervenția publică: acces la energie competitivă, reguli fiscale previzibile și reducerea blocajelor administrative. Firmele au nevoie să poată calcula rentabilitatea unei investiții înainte să își angajeze capitalul.
Euro la 5,60 lei: ce înseamnă prognoza pentru companii și populație
Cursul mediu este proiectat să avanseze de la 5,22 lei pentru un euro în 2026 la 5,60 lei în 2029. Acestea sunt medii anuale estimate, nu niveluri garantate pentru ultima zi a fiecărui an.
Pentru firmele cu venituri în lei și obligații în euro, o asemenea evoluție poate crește costurile. Efectul apare în echipamente, materiale importate, chirii sau finanțări denominate în valută.
Exportatorii pot beneficia de încasări mai mari în lei, însă avantajul depinde de ponderea componentelor importate și de costurile proprii. Deprecierea monedei nu rezolvă singură problema competitivității.
Șomajul și deficitul extern limitează optimismul
Rata șomajului calculată după metodologia BIM este estimată la 6,6% în 2026, cu o reducere treptată până la 5,4% în 2029. Separat, deficitul comercial cu bunuri ar crește de la 33,4 miliarde de euro la 36,9 miliarde.
Deficitul de cont curent s-ar diminua ca pondere în PIB, de la 7,7% la 6,7%, dar ar rămâne consistent. Acesta este un indicator mai larg decât balanța comerțului cu bunuri și nu trebuie confundat cu deficitul bugetului de stat.
Importurile pot include și utilaje care pregătesc producția viitoare. Întrebarea relevantă este cât din această cheltuială externă construiește capacitate economică și cât reflectă incapacitatea producției interne de a răspunde cererii.
Revenirea economică se construiește prin decizii
Scenariul CNSP presupune diminuarea presiunilor inflaționiste și ameliorarea treptată a condițiilor economice. Materializarea lui depinde inclusiv de absența unor noi șocuri energetice și de continuarea investițiilor.
Prioritățile sunt concrete: proiecte finanțabile, infrastructură utilă, energie accesibilă, administrație funcțională și reguli pe care companiile se pot baza.
O prognoză poate anticipa revenirea. Contractele, investițiile și munca productivă trebuie să o transforme în venituri reale. Până atunci, orice promisiune de prosperitate rămâne de verificat la casă, la factură și la salariu.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
Recomandările noastre
