România, ruptă în trei de pandemie. Problema mai mare decât COVID-19

România, ruptă în trei de pandemie. Problema mai mare decât COVID-19

Comisia Europeană a anunţat miercuri că a încheiat cu companiile farmaceutice Pfizer şi BioNTech un contract pentru achiziţia a 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19.

Reamintim că Pfizer Inc a anunţat luni că vaccinul său experimental împotriva COVID-19 are o eficienţă de peste 90%, o victorie majoră în lupta împotriva unei pandemii care a ucis peste un milion de oameni şi a afectat economia lumii, relatează Reuters.

Pfizer şi partenerul german BioNTech SE sunt primii producători de medicamente care anunţă un succes dintr-un studiu clinic la scară largă al unui vaccin coronavirus. Companiile au declarat că nu au găsit până acum probleme serioase de securitate şi se aşteaptă să solicite autorizaţia SUA luna aceasta pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului.

În acest context, Klaus Iohannis a vorbit  despre cum ar urma să se desfășoare campania de vaccinare anti-Covid, atunci când un vaccin va deveni disponibil pe piață. Cel mai probabil, vaccinarea populației va începe în vara anului 2021. Pioritate vor avea, înaintea populației generale, personalul medical și cel esențial în lupta cu pandemia.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Există un licăr de speranță. Ați observat cu toții că în ultimele zile au apărut știri pozitive despre posibile vaccinuri. Nu știm în ce zi, în ce săptămână acestea vor fi disonibile, însă este foarte probabil ca ele să fie la dispoziția noastră în România, începând din primul trimestru al anului 2021, în tranșe, nu vom avea toate dozele de la început. Vom începe cu vaccinarea întregului personal medical. Vaccinarea populației va avea loc în primăvară, spre vară”, a explicat președintele Iohannis.

Însă, un sondaj recent arată că 38% dintre respondenţii  au declarat că nu s-ar vaccina împotriva COVID-19 dacă un astfel de tratament ar fi disponibil în perioada următoare.

Motivele pentru care mulți români nu s-ar vaccina

Sondajul a fost efectuat în perioada 25 septembrie - 16 octombrie, de către Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Volumul eşantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor a fost de +/- 3%. Metoda folosită a fost ce a chestionarului aplicat telefonic.

Astfel, 38,6% dintre respondenţi au precizat că ar refuza să se vaccineze dacă ar exista un vaccin împotriva COVID-19. 30% au declarat că ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme. 21,8% au afirmat că s-ar vaccina, iar 8% au spus că ar accepta doar dacă li s-ar explica mai multe despre acest tratament.

46,25% au fost de părere că marile puteri (SUA; Rusia, China, Germania, Marea Britanie, Franţa, Japonia) investesc cel mai mult în descoperirea unui vaccin împotriva Sars-CoV-2, în timp ce 16,78% au indicat companiile multinaţionale producătoare de vaccinuri.

Totodată, 44,2% au opinat că vaccinarea ar trebui discutată pentru fiecare persoană în parte. 26,6% au apreciat că riscurile vaccinării sunt mai mari decât avantajele, în timp ce 25,5% au considerat că avantajele vaccinării sunt mult mai mari decât riscurile.

Dintre respondenţi, 55,24% au arătat că, în general, sunt de acord cu vaccinurile şi vaccinarea; 35,46% au apreciat că aceasta este potrivită doar în anumite cazuri, iar 8,49% au precizat că nu sunt de acord cu un astfel de tratament.

Totodată, 68,5% au declarat că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani. 11,7% au spus că în acest interval de timp le-a fost administrat un singur vaccin recomandat adulţilor, în timp ce 9,1% s-au vaccinat de două-trei ori, iar 8% s-au vaccinat în fiecare an.

În 74,9% dintre cazuri această vaccinare a fost recomandată de medicul de familie, în 12,7% de medicul specialist, iar în 7,4% de rude sau prieteni.

23,4% au menţionat că intenţionează să se vaccineze împotriva gripei în această toamnă, în condiţiile în care anul trecut s-au vaccinat 17,5% dintre cei chestionaţi.

43,5% au apreciat că vaccinurile din ziua de azi sunt eficiente, dar că nu se ştie cât de sigure sunt. 33,7% au spus că acestea sunt eficiente şi sigure; 14,5% au fost de părere că vaccinurile nu sunt nici atât de eficiente, nici atât de sigure cum se spune; 4,5% au apreciat că acestea nu sunt bune din niciun punct de vedere.

68,7% au fost de părere că un vaccin este cel mai bine să fie administrat în cabinetul medicului de familie. 18,5% au indicat policlinica sau spitalul, 7% au apreciat că nu este important locul, în timp ce 1,7% au ales locul de muncă sau şcoală, iar 1,7% au opinat că acesta ar trebui administrat acasă.