Democracy index 2024 / sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
România a fost retrogradată de la statutul de „democraţie deficitară” la cel de „regim hibrid”, ocupând penultima poziție din cele patru categorii utilizate de The Economist în Indexul său global al democraţiilor, pe care îl publică anual. Această schimbare a fost determinată de anularea alegerilor prezidenţiale.
România, retrogradată de la „democrație deficitară”, la „regim hibrid”
România se află pe locul 72 la nivel mondial, cu un scor de 5,99 puncte, ocupând ultima poziție în Uniunea Europeană. Aceasta este depășită de Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, care se situează pe locul 71. În Europa de Est, singura țară cu un punctaj mai slab decât România este Bosnia și Herțegovina, aflată pe locul 88.
„România a fost retrogradată după ce acuzaţiile de interferenţă rusă, tactici ilegale pe reţelele sociale şi încălcări ale finanţării campaniei au determinat Curtea Constituţională să anuleze alegerile prezidenţiale şi să solicite un nou scrutin”, transmite The Economist.
167 de țări, participante la studiul despre democrație
În clasamentul său, realizat după cel mai extins an electoral din istorie, în care aproape jumătate din populația globală a fost convocată la vot, sunt incluse 167 de țări.
În 2024, au fost exprimate aproximativ 1,65 miliarde de voturi în peste 70 de țări. Totuși, deși numărul alegerilor democratice organizate într-un singur an nu a fost niciodată mai mare, anul 2024 a adus și mari provocări. Potrivit celui mai recent index al democrației publicat joi de EIU (Economist Intelligence Unit), democrația globală se află într-o situație mai gravă decât în oricare alt moment din aproape două decenii de existență a acestui clasament, conform celor scrise de The Economist.
Începând din 2006, EIU a evaluat 167 de țări și teritorii pe o scală de la zero la zece, utilizând cinci criterii: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. Țările sunt apoi clasificate în patru categorii: „democrații complete”, „democrații imperfecte”, „regimuri hibride” și „regimuri autoritare”.
Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost recunoscută ca fiind cea mai democratică țară din lume, obținând un scor de 9,81. Pe locurile următoare se află Noua Zeelandă și Suedia.
Afganistanul se situează pe ultima poziție începând din 2021, având un scor de doar 0,25 puncte.
Cea mai semnificativă schimbare în clasament a fost înregistrată de Bangladesh, care a coborât cu 25 de locuri.
Două cincimi din populația globală, trăiesc în regim autoritar
Scorul mediu global al democrației a atins un nou minim istoric, de 5,17, comparativ cu maximul de 5,55 înregistrat în 2015, conform celor de la The Economist.
În prezent, doar 6,6% din populația mondială trăiește într-o democrație completă, o scădere semnificativă față de 12,5% acum zece ani.
De asemenea, o proporție considerabilă a populației globale - adică doi din cinci oameni - se află sub un regim autoritar.
În ciuda așteptărilor legate de o competiție electorală globală extravagantă în 2024, unele alegeri s-au dovedit a fi o farsă. De exemplu, ziua alegerilor din Pakistan a fost marcată de violențe. Cel mai popular politician, Imran Khan, a fost încarcerat cu puțin timp înainte de alegeri, iar credibilitatea sa democratică este discutabilă. Scorul țării a scăzut de la 3,25 în 2023 la 2,84.
democratie © Edgars Sermulis | Dreamstime.com
În Rusia, un alt exercițiu electoral a permis lui Vladimir Putin să obțină al cincilea mandat de președinte, în timp ce țara a acumulat doar două puncte în clasament.
În alte națiuni, precum Burkina Faso, Mali și Qatar, alegerile au fost anulate în totalitate.
Coreea și Franța, retrogradate
Chiar și Europa, unde se află nouă dintre primele zece țări din clasament, a înregistrat scăderi semnificative. Franța a fost retrogradată de la statutul de democrație deplină la cel de democrație deficitară. Aceasta reflectă în principal o deteriorare a încrederii în guvernare, după ce alegerile anticipate din iunie, convocate de președintele Emmanuel Macron, nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. În plus, schimbarea a patru prim-miniștri în decursul anului nu a contribuit la creșterea încrederii, conform celor menționate de The Economist.
În Asia, Coreea de Sud a ieșit și ea din categoria democrațiilor depline, după ce președintele Yoon Suk Yeol a anunțat, apoi a revocat rapid, legea marțială, provocând o criză în țară.
Statele Unite, democrație imperfectă
America rămâne o democrație imperfectă, având doar mici modificări față de situația din 2023. Totuși, se poate confrunta cu provocări mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump a ridicat deja semne de întrebare cu privire la independența politică a administrației publice și a generat o serie de ordine executive cu o bază juridică discutabilă, conform celor scrise de The Economist.
Succesul domnului Trump în 2024 face parte dintr-o reacție globală mai largă împotriva președinților aflați în funcție. Testul următor pentru democrația globală în 2025 va consta în modul în care acești lideri recent aleși vor decide să conducă, subliniază publicația londoneză.
