România, raiul iazurilor piscicole pe hârtie. Ce a anunțat Diana Buzoianu

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, atrage atenția asupra numărului mare de avize emise pentru iazuri piscicole în ultimii zece ani, în condițiile în care doar o mică parte dintre acestea s-au materializat efectiv. Potrivit datelor prezentate, din 1.200 de avize acordate, numai 102 proiecte au fost realizate în teren.

Oficialul susține că, în multe cazuri, legislația ar fi fost folosită pentru a facilita exploatarea agregatelor minerale, fără ca la final să fie îndeplinite obligațiile privind amenajarea și protecția mediului.

România, „raiul iazurilor piscicole pe hârtie”. Ce anunță Diana Buzoianu

Ministrul Mediului a explicat că discrepanța dintre numărul avizelor și cel al amenajărilor efective este semnificativă.

„Vrem să vorbim despre momentele în care legea este folosită ca paravan pentru interesele constructorilor, unii de bună credinţă, alţii mai puţin de bună credinţă. România practic astăzi este raiul, pe hârtie cel puţin, al iazurilor piscicole. În realitate însă în ultimii 10 ani sunt 1200 de avize de gospodărire a apelor care au fost date pentru amenajări de iazuri piscicole. În realitate mai puţin de 10% din aceste iazuri piscicole care au fost avizate, există efectiv în teren. Aproape 102 astfel de obiective au fost realizate în ultimii 10 ani”, a declarat Diana Buzoianu.

Cum a luat Florin Salam 7.000 de euro pe un sandviș. Ce l-a făcut pe manelist să ceară atâția bani

Regele Charles, rupt între îndatoririle Coroanei și preocupările sale mai puțin obișnuite

Ea a precizat că multe dintre aceste avize au fost obținute de firme din domeniul construcțiilor.

„Dacă este să ne uităm la cine a obţinut aceste avize de gospodărire a apelor cu scopul de a face iazuri piscicole, vedem că sunt constructori, de cele mai multe ori firme care se ocupă de construcţii, care sunt interesate să-şi desfăşoare această activitate de iaz piscicol exact în apropierea terenurilor unde au loc şi investiţiile în infrastructură. Există un interes legitim al constructorilor de a obţine aceste agregate minerale, pietrişul practic, ca să poată să fie folosit în construcţii. Este legitim să obţină astfel de materiale altfel nu pot realiza aceste lucrări”, a explicat ministrul Mediului.

În opinia sa, faptul că doar aproximativ 10% dintre iazurile autorizate au fost realizate arată că exploatarea agregatelor a fost prioritară, iar măsurile de mediu nu au mai fost implementate. ”asta înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-a ajuns să se realizeze efectiv şi punerea în siguranţă şi măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate”.

Iaz pisciol. Sursă foto: Captură video

Riscuri pentru mediu și comunități

Ministrul a avertizat asupra pericolelor generate de exploatările abandonate.

„Exploatările acestea care ajung să fie de cele mai multe ori cratere abandonate, exploatări abandonate sunt un pericol inclusiv pentru destabilizarea solului, pentru regimul hidrogeologic, inclusiv afectează pânza freatică. Am avut zone în care comunităţile s-au trezit că nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări şi de balastiere, dar şi de iazuri piscicole. În apropierea acestor infrastructuri bineînţeles există şi poduri, există drumuri, lucrări hidrotehnice. Au existat cazuri în care au fost afectate aceste lucrări de către iazurile piscicole care s-au desfăşurat mult prea excesiv în zona respectivă”, a mai declarat ministrul Mediului.

Potrivit datelor oficiale, în ultimul deceniu au fost extrase 230 de milioane de metri cubi de agregate prin intermediul iazurilor piscicole, însă controalele autorităților de mediu ar indica faptul că volumul real ar fi fost mai mare.

Referindu-se la situația gropilor rămase după exploatare, Diana Buzoianu a arătat că acestea pot deveni periculoase. ”Fie rămân nişte cratere cu apă care pun după aia în pericol, am avut deja cazuri în care în ultimii ani de zile oameni au murit înotând în astfel de iazuri care nu erau realizate conform legislaţiei. Avem în momentul de faţă inclusiv situaţia unor astfel de iazuri în care s-a îngropat apoi o cantitate semnificativă de deşeuri şi ulterior s-a acoperit cu pământ. Deci acolo şi au fost găsite astfel de cazuri, în practică au fost date amenzi pentru astfel de cazuri”, a mai transmis ministrul Mediului.

Diana Buzoianu dorește modificarea legislației

În acest context, ministrul a anunțat intenția de a modifica cadrul legal pentru a limita prelungirea autorizațiilor.

„În primul rând vrem să modificăm legislaţia ca să nu se mai poată prelungi ani de zile cum se întâmplă astăzi. Craterele acestea pot să aibă autorizaţii şi peste 10. Avem sute de autorizaţii care au fost date chiar din 2015 începând şi până momentul de faţă în continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, aşa cum s-a luat autorizaţia cu 10 ani în urmă. Deci vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizaţii”, a explicat Diana Buzoianu.

Ea a subliniat că accesul la agregate minerale este necesar pentru constructori, însă procesul trebuie realizat cu respectarea regulilor.

„Este absolut legitimă nevoia constructorilor de a avea acces la agregate minerale, la pietriş, pentru că altfel nu îşi pot desfăşura activităţile, dar şi aceste lucruri trebuie să fie făcute corect, fără să fie folosite paravane legislative, de fapt care apoi să ne pună pe noi toţi în pericol”, a mai afirmat Diana Buzoianu.