România primește 16,68 miliarde de euro prin mecanismul SAFE. CSAT a aprobat cererea oficială

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin

România intră în etapa finală pentru accesarea celor 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, după aprobarea CSAT. Fondurile merg către armament, ordine publică și capetele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

România intră în linie dreaptă pentru accesarea fondurilor SAFE

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat cererea oficială a României pentru accesarea fondurilor din mecanismul european SAFE, un program strategic creat pentru consolidarea industriei europene de apărare.

Decizia reprezintă o etapă esențială în procesul de finanțare, iar până la finalul acestei săptămâni Guvernul va transmite către Comisia Europeană formularele necesare înregistrării oficiale.

Procedura este gestionată prin Cancelaria Prim-ministrului, în coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațială din cadrul Comisiei Europene.

Potrivit comunicatului oficial al CSAT, „Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare şi Spaţială a Comisiei Europene (DG Defis), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentaţia României”.

Această etapă este necesară pentru ca România să intre în calendarul de analiză stabilit de Comisia Europeană, care va evalua planurile naționale depuse de toate statele participante. Aprobările finale sunt așteptate până la sfârșitul lunii ianuarie.

Valoarea totală a fondurilor: peste 16,68 miliarde de euro

În total, România a depus cereri de finanțare în valoare de 16.680.055.394 euro. Conform estimărilor prezentate de CSAT, aproximativ 75% din această sumă va fi alocată achizițiilor de echipamente militare, investițiilor în ordine publică și sistemelor de apărare civilă. Restul de 25% reprezintă finanțare pentru infrastructură duală, o categorie care acoperă proiecte cu dublă utilizare — atât civilă, cât și militară.

În acest cadru, România a decis să includă cele două capete ale autostrăzii din zona Moldovei: Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Ambele sunt proiecte de infrastructură strategică, cu valoare militară în contextul mobilității europene de apărare.

Potrivit comunicatului, „Cele mai consistente programe ale României au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie”.

Această condiție reprezintă una dintre cele mai importante componente ale mecanismului SAFE: obiectivul general al programului este de a dezvolta capacitățile industriale de apărare în interiorul Uniunii Europene, cât mai aproape de statele beneficiare.

CE analizează planurile până în ianuarie. Toate proiectele trebuie finalizate până în 2030

SAFE este un instrument cu un termen foarte strâns de implementare. Toate programele aprobate trebuie finalizate până în 2030, ceea ce obligă statele membre să accelereze procedurile de achiziție, construcție și producție industrială. România va trebui să își adapteze mecanismele de achiziție publică și să dezvolte capacități de producție care să poată respecta acest calendar.

Comisia Europeană va analiza fiecare proiect depus de România și va verifica fezabilitatea tehnică, economică și industrială. Evaluarea include verificarea capacităților din industria națională de apărare, posibilitatea cooptării actorilor privați și potențialul de integrare în lanțurile europene de producție.

Potrivit CSAT, „Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor şi pentru realizarea investiţiilor pentru capacităţile de producţie necesare”.

România pregătește o platformă de tip „match-making” pentru industria națională

După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul va crea o platformă web dedicată industriei de apărare. Scopul este identificarea tuturor companiilor românești care pot participa la proiecte SAFE și conectarea lor directă cu marile companii europene.

Platforma va funcționa ca un punct unic de acces pentru furnizorii locali, iar autoritățile speră ca soluția digitală să accelereze procesul de integrare în lanțurile valorice europene. Potrivit comunicatului oficial, „Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip ‘match-making’, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectaţi, astfel încât companiile româneşti să înregistreze capacităţile de producţie, proiectare, realizare soft, etc.”

Dezvoltarea industriilor locale este considerată obligatorie. Creșterea capacităților de producție, fie publice, fie private, este o condiție fundamentală pentru independența strategică a României. Un element-cheie îl reprezintă posibilitatea ca firmele românești să intre direct în lanțurile de aprovizionare ale marilor producători europeni.

SAFE, mecanismul european care schimbă filosofia producției de apărare

Regulamentul SAFE, adoptat în mai 2025, marchează o schimbare în modul în care Uniunea Europeană își gestionează capacitățile industriale de apărare. Obiectivul principal este reducerea dependenței de producători externi, dezvoltarea unui ecosistem industrial comun și creșterea rezilienței statelor membre în contextul amenințărilor de securitate din regiune.

Regulamentul creează finanțare dedicată pentru producția de muniție, vehicule militare, echipamente electronice, tehnologie avansată și infrastructuri esențiale pentru mobilitatea militară. Pentru statele de pe flancul estic, printre care și România, mecanismul reprezintă cea mai mare oportunitate de investiții din ultimii ani.

România mizează pe modernizarea logisticii și pe consolidarea unei industrii capabile să producă echipamente cu valoare ridicată. Acest proces este vizibil inclusiv în condițiile impuse în proiectul depus: procentul de producție locală de minimum 50%, cu cazuri în care se ajunge la 100%.