Oameni. Sursa: Gerasimovvv | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
România se situează peste media Uniunii Europene când vine vorba de percepția discriminării în locurile publice, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Studiul scoate în evidență diferențe semnificative între persoanele născute în țară și cele născute în străinătate.
România, peste media UE
Conform datelor, aproximativ 10,5% dintre românii născuți în afara țării au declarat că, în ultimul an, s-au simțit discriminați în spații publice precum cafenele, magazine sau săli de sport. În comparație, media europeană pentru această categorie este de 7,8%.
Sursa Foto: Dreamstime.com
În cazul celor născuți în România, procentul este mult mai redus, în jur de 3,5%, apropiat de media UE de 2,8%. Practic, cei veniți din alte state raportează experiențe de discriminare aproape de trei ori mai des decât românii nativi.
Eurostat subliniază că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în cadrul sondajelor sociale. Instituția precizează că aceste date reflectă modul în care oamenii se simt tratați și nu reprezintă neapărat cazuri juridice confirmate.
Sursa: Dreamstime.com
Factorii care influențează percepția includ gradul de conștientizare, așteptările personale, cadrul legal sau nivelul de acceptare socială.
Problemele majore semnalate în Europa
La nivel european, accesul la locuințe rămâne domeniul cu cele mai mari probleme pentru persoanele născute în străinătate: 12,5% au simțit discriminare atunci când au căutat o locuință, comparativ cu doar 4,3% dintre cei născuți în țara de reședință. Diferențe semnificative apar și în relația cu serviciile publice: 9,7% dintre străini se simt discriminați față de 4,5% dintre cetățenii locali.
România în context european
România nu se află nici în frunte, nici în coada clasamentului european. Cele mai mari rate ale percepției discriminării pentru persoanele născute în străinătate sunt raportate în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%). La polul opus, Croația și Estonia înregistrează cele mai mici diferențe între străini și nativi.
Comparativ cu vecinii din regiune, România raportează valori mai ridicate. În Ungaria, doar 2% dintre străini se simt discriminați, în Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6%. Bulgaria se apropie cel mai mult de România, cu 8-9% dintre străini care spun că au experimentat tratamente incorecte.
