Rusia organizează o nouă paradă militară cu ocazia zilei de 9 Mai. Sursa Foto: Twitter/X
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Situația geopolitică din Europa devine tot mai tensionată, iar presa franceză atrage atenția asupra posibilității ca Rusia să își extindă acțiunile agresive dincolo de granițele Ucrainei. Potrivit unor analize recente, România și Republica Moldova se află printre țintele posibile ale Kremlinului, un scenariu care ridică mari semne de întrebare asupra viitorului securității europene.
Europa, tot mai aproape de un nou conflict?
Într-un discurs televizat susținut pe 5 martie, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment sumbru: „Cine poate crede că Rusia se va opri la Ucraina?”
În contextul incertitudinii generate de suspendarea ajutorului militar american pentru Kiev și a tensiunilor tot mai mari din cadrul Uniunii Europene, liderul de la Paris consideră că Rusia reprezintă o amenințare reală pentru întreg continentul.
Macron nu este singurul care avertizează asupra acestui pericol. Serviciile de informații din mai multe state europene au emis rapoarte conform cărora Kremlinul ia în considerare un conflict militar cu NATO în următorul deceniu. Un astfel de scenariu a fost inclus și într-un document secret al armatei germane, publicat în ianuarie 2024 de ziarul Bild, care anticipa o ofensivă rusă ce ar putea începe chiar în vara anului 2025.
Potrivit unor rapoarte recente ale serviciilor de informații din Estonia și Danemarca, Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu NATO. În acest sens, cheltuielile militare rusești au crescut semnificativ, ajungând la peste 6% din PIB în 2025. Acest buget record pentru apărare confirmă intențiile Moscovei de a continua eforturile de reorientare economică spre sectorul militar.
Această strategie ridică întrebări serioase despre viitoarele mișcări ale Rusiei. Analistul Aurélien Duchêne, expert în politica rusă, consideră că ambițiile Kremlinului se bazează pe conceptul de „Russki Mir” – o viziune expansionistă care vizează regiunile cu populație rusofonă semnificativă. În acest context, țări precum Estonia, Georgia și Moldova sunt expuse riscului unor intervenții directe sau indirecte din partea Moscovei, conform FranceInfo.
România și Moldova, în vizorul Kremlinului?
În timpul discursului său, Emmanuel Macron a menționat explicit România și Moldova ca fiind potențiale ținte ale Rusiei. În cazul Republicii Moldova, influența Moscovei este vizibilă de ani de zile, în special prin sprijinul acordat regiunii separatiste Transnistria. De asemenea, guvernul pro-european de la Chișinău a acuzat în mod repetat ingerințele rusești în alegerile naționale și tentativele de destabilizare politică.
Emmanuel Macron. Sursa foto: ecfr.eu
În ceea ce privește România, analiștii consideră că pericolul nu este iminent, dar influența Kremlinului nu trebuie subestimată. Rapoartele recente arată că Rusia și-ar putea folosi resursele pentru a sprijini candidați pro-ruși în alegeri sau pentru a exploata diviziunile interne prin propagandă și atacuri cibernetice. În plus, prezența trupelor NATO pe teritoriul României ar putea transforma țara într-o țintă strategică într-un eventual conflict între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Polonia și statele baltice, următoarele pe listă?
Polonia, alături de țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – sunt și ele considerate potențiale ținte ale Kremlinului. Polonia, care împarte granițe atât cu Ucraina, cât și cu enclava rusă Kaliningrad, a anunțat un plan de investiții de 155 de miliarde de euro în domeniul apărării pentru anul 2025. De asemenea, statele baltice iau măsuri suplimentare pentru a-și consolida securitatea, inclusiv construirea unor buncăre de-a lungul granițelor cu Rusia.
În Suedia și Finlanda, care au aderat recent la NATO, oficialii sunt tot mai conștienți de pericolul reprezentat de Moscova. Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că țara sa „nu este în război, dar nici în pace”, subliniind că există o creștere a activităților ostile din partea Rusiei.
Deși un atac militar direct asupra țărilor NATO rămâne deocamdată doar un scenariu, Vladimir Putin folosește deja strategii alternative pentru a destabiliza Occidentul. Acestea includ atacuri cibernetice, manipulare informațională, presiuni economice și energetice, precum și susținerea unor forțe politice anti-europene.
În concluzie, deși Europa nu este încă într-un război convențional cu Rusia, riscurile sunt tot mai evidente. Scenariul în care Moscova își extinde agresiunile dincolo de Ucraina devine tot mai plauzibil, iar statele europene, inclusiv România, trebuie să fie pregătite pentru orice eventualitate.
