România Mare a simțit rapid mirosul revoltei și prafului de pușcă

Evenimentul Istoric Nr.93 vine cu noutăți de top din sfera istoriei și gândirii istorice. Sumarul numărului din luna noiembrie 2025 este unul deosebit de interesant și atractiv!

Revista Evenimentul Istoric  poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare sau de pe edituradecarte.ro. În plus, cu numai 12 lei pe ediție, îți poți descărca pe gadgetul preferat edițiile integrale ale acestei reviste pentru a-ți crea propria arhivă on-line.

Cum era România Mare în 1918-1920?

Încheierea Primului Război Mondial a oferit României șansa epocală, astrală, am pu­tea spune, a Marii Uniri. Vor­bim despre un amplu proces istoric care s-a desfășurat între 9 apri­lie 1918 și 1 decembrie 1918. România devenise un stat de mă­rime mijlocie, care aproape și-a du­blat populația, crescându-și cu o tre­ime suprafața. Totuși, muriseră peste 650 000 oameni, din care jumătate erau militari. Inflația o luase la galop, o pâine în 1918, în București, costa de 40 ori mai mult în iarna lui 1918.

2 ani de ocupație militară făcuseră un jaf fără precedent. Tezaurul a fost confiscat de Rusia Sovietică, după ce România îl oferise spre păstrare în 1916, Rusiei Țariste. De aceea, grevele aveau să izbucnească și să fie nevoie de intervenții armate chiar în 1918.

Zăpadă în mai. Zonele din România unde iarna nu se dă dusă

Copilul aflat în moarte cerebrală după operația de la Spitalul Județean Constanța a murit

Greva tipografilor din 13 decembrie 1918

Greva a avut loc la București, pe Calea Victoriei, unde astăzi este Hotel Novotel. Atunci, acolo era Teatrul Național din București.

Au participat la ea, muncitori tipografi, suporteri socialiști dar și agitatori bolșevici. Armata a tras în manifestanți, s-au operat arestări și condamnări în rândul agitatorilor mai ales. Ca urmare a bătăilor din închisoare, a murit IC Frimu, militant comunist, considerat „primul martir al clasei muncitoare”.

Greva generală din octombrie 1920 - România Mare în blocaj

Nici la doi ani de la Marea Unire, România nu era prea dezvoltată. Deși 18 miliarde lei aur reprezentau doar efectele ocupației militare asupra Munteniei și Olteniei, România nu va primi mai nimic la Conferințele de Pace din 1919-1920, la capitolul despăgubiri de război. Românii își evaluaseră pagubele totale la 72 miliarde lei aur, România abia a primit 2,3 miliarde lei aur. S-a apreciat că prin Marea Unire, România primea infrastructură feroviară, mine de resurse minerale, fabrici abandonate de vechii proprietari și, evident, un fond funciar apreciabil.

Așa se face că toate sindicatele din România s-au ridicat contra menținereii interdicțiilor la grevă care aminteau de Legea Orleanu din perioada antebelică. Până la urmă, greva din octombrie 1920  nu a avut reprimări violente, pentru că muncitorii s-au disociat de agitatorii comuniști spre disperarea acestora. Au fost însă arestări și intervenții brutale ale forțelor de ordine. Siguranța își făcuse datoria în cei doi ani de la Marea Unire și își infiltrase oamenii în rândul muncitorilor din fabrici.

Evenimentul Istoric, revistă lunară de istorie,  aduce la cunoștința pasionaților de istorie cele mai importante subiecte, indiderent de epocă. Dacă veți comanda o carte de pe edituradecarte.ro și includeți în comandă una din revistele Evenimentul Istoric și Capital nu veți avea costuri de livrare.  Evenimentul Istoric vă ține la curent cu noutățile din domeniul temelor de istorie, pe canalul de Youtube Evenimentul Istoric dar și pe Canalul de Youtube Hai România!