„Rețeaua Soros”, între filantropie, influență și scandaluri. Cum se extinde în Republica Moldova și modelul USR. Exclusiv

Rețeaua Soros, o analiză rece, dar dură. În cel mai nou episod al podcastului „Evenimentul Istoric”, jurnalistul EVZ Dan Andronic l-a avut invitat pe autorul și ziaristul clujean Romeo Couți pentru o discuție amplă despre personalitatea și moștenirea lui George Soros. Despre cum funcționează cea mai puternică rețea de influență.

Moderatorul a anunțat din debut că emisiunea va păstra „caracterul istoric” și își propune să explice, nu să judece, modul în care rețeaua de fundații și programe asociate miliardarului a funcționat în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.

“Nu știu dacă au urmărit, dar ce a reușit toată această mișcare inițiată de George Soroș a reușit ca problemele minorităților, și nu mă refer aici la minorități naționale, ci la o minoritate de orice tip sau problemele mici, minoritare, să devină problemele majorității. Chiar mai importante decât problemele majorității. Așa s-a născut ideea de migrație în masă și de faptul că emigranții au ideea de granițe deschise, care uită, adus și duce în continuare la probleme majore, nu numai în Statele Unite ale Americii, ci și în Europa“, a spus Dan Andronic.

Rețeaua Soros a modelat societatea actuală

Dan Andronic a sintetizat date biografice și financiare vehiculate în spațiul public, invocând o sumă cumulată a donațiilor de peste 30 de miliarde de dolari în ultimele decenii și rolul Fundației pentru o Societate Deschisă în anii ’90, de la burse pentru jurnaliști până la dotări care au adus primele computere în instituții locale. El a reamintit și episodul „Black Wednesday”, când Soros a devenit celebru pe piețele financiare, precum și poziționarea sa politică în Statele Unite, cu donații pentru Partidul Democrat și critici constante din partea adversarilor.

Stenograme din ședința PSD. Ce strategie urmează să adopte social-democrații: Am scos sabia, trebuie să o folosim

Ce efecte urmează să producă criza politică în care se află România

Dan Andronic: “Ceea ce consider eu important la George Soros și ceea ce mi se pare că trebuie spus este că e un om care a modelat societatea actuală. Ne place sau nu ne place. Eu nu sunt adeptul lucrurilor promovate de el, n-am primit niciodată bani la Soros, ca să fie clar, n-am avut niciun contact cu Societatea Deschisă, deci nu fac parte din cei care, într-o formă sau alta, au beneficiat. Eu cred în continuare în tradiție, cred în continuare în biserică, cred în Dumnezeu, cred în credință. cred în tradiția poporului român. Cred că și accept ideea că sunt anumite politici care trebuie deschise, dar, pe de altă parte, am și limitele mele care spun, repet, țin de un anumit conservatorism în care am crescut și în care sper să și mor”.

În dialog, Romeo Couți a recunoscut că a urmat la începutul anilor ’90 cursuri finanțate prin filialele românești ale Fundației, considerând acea perioadă o „oportunitate de deschidere” pentru o societate aflată în tranziție după revoluție, mineriade și tensiunile interetnice din 1990. Totodată, a avertizat că tema Soros rămâne un teren fertil pentru teorii ale conspirației și polarizare: „Tentat sunt și eu să intru în această zonă, dar trebuie să păstrăm rigoarea istorică”.

Cum se crează o rețea în Republica Moldova

Romeo Couți: “Soros, evident că este un om influent, deține putere, deține controlul și a creat o rețea foarte bună. O rețea în România, dar mai nou se lucrează la construcția unei rețele foarte interesante și în Republica Moldova. Era evident că va avea putere, care influență și, de regulă, puterea nu se, dă puterea se ia cum se ia! Este evident că va încerca să își anuleze adversarul, care nu este un adversar; este un adversar destul de puternic, după părerea mea, prin însuși rețelele și oamenii pe care a reușit să îi atragă de partea lui. Pentru că în societatea de azi constat că cine deține și cine a format o construcție pe stilul de rețea, nu pe stilul de lider maxim, are foarte mult de câștigat”.

Ziaristul clujean a mai dat un exemplu: “Analizam zilele trecute, mă interesa fenomenul fenomenul partidelor politice din România, de exemplu USR, care este un partid, după părerea mea, și din ce spun sociologii, este un partid de tip rețea. Nu există prin liderul maxim, pentru că USR își schimbă liderii o dată la trei zile, nici nu știi cine este lider, dar din toate disputele politice supraviețuiește rețeaua. Comparativ, din punctul ăsta de vedere, respectă foarte mult tipicul unui partid aflat în ilegalitate”.

Dan Andronic a completat: “Funcționează precum comuniștii în ilegalitate, un mod în care rețeaua conta mult mai mult decât liderul. Liderul este ca și inexistent, pentru că USR este un partid de ideologie. El nu este un partid de structură, că n-are mulți membri, câteva mii, nici de lider, oricând poate să vină altcineva”.

Viktor Orbán, un produs Soros

Podcastul și-a propus și un studiu de caz despre premierul ungar Viktor Orbán, prezentat drept „format pe banii fundației” la începutul carierei, dar devenit ulterior unul dintre principalii critici ai lui Soros, inițiind inclusiv legislație restrictivă. Pentru Dan Andronic, parcursul lui Orbán arată ambivalența unei rețele capabile să susțină talente politice, dar și să genereze rupturi atunci când interesele sunt în conflict.

Cei doi au căzut de acord că proiectele sprijinite de Soros au modelat o parte a elitelor postcomuniste din regiune, însă au nuanțat diferența dintre filantropie, influență și interese economice. Couți a sugerat că investițiile civice au creat și contexte de selecție pentru lideri în educație, media și administrație, în timp ce Andronic a pledat pentru o definire „factuală” a rețelei, ferită de etichete absolute, „înger” sau „demon”. Puteți urmări podcastul integral