Editura Evenimentul si Capital

Restrângerea drepturilor minorităților din Ucraina, criticată de România, Ungaria și Rusia. Ce RĂSPUNDE Kievul

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, semnând, în 2016, la Palatul Cotroceni, protocolul privind relansarea comisiei mixte prezidențiale româno - ucrainene. FOTO: AGERPRES
Autor: | | 2 Comentarii | 1515 Vizualizari

Ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, s-a întâlnit la Kiev cu omologul ucrainean, pentru dezamorsarea situației după promulgarea noii Legi a educației în Ucraina, a anunțat, ieri, premierul Mihai Tudose

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni seara, controversata Lege a educaţiei, adoptată de Parlamentul de la Kiev în 5 septembrie, care îngrădește dreptul minorităților la educație în limba maternă.

Se caută soluții

„Încercăm să dezamorsăm situaţia, să găsim o soluție pentru copiii români și înțeleg că, împreună cu doamna ministru Păstîrnac, lucrați la o modalitate de a reuși ca bursele acelea să ajungă mai multe, dacă se poate, la copiii români”, a spus premierul Tudose, la începutul şedinţei de Guvern, adresându-i-se lui Gigel Paraschiv, secretar de stat în MEN. MAE și MEN intențio nează să ofere elevilor care studiază în limba română în Ucraina „un pachet educaţional” şi să susţine pregătirea profesorilor de limbă română şi de alte materii predate în limba română.

Nemulțumire europeană

Uniunea Europeană a cerut autorităţilor ucrainene să se adreseze Consiliului Europei „cât mai repede posibil”, pentru un aviz de specialitate asupra noii Legi a educaţiei. UE a subliniat că legea trebuie să corespundă obligațiilor internaționale asumate de Ucraina, în special Convenției cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Pe de altă parte, Ungaria a anunțat Ucraina că îi va obstrucționa orice avans în procesul de integrare europeană, ca represalii la noua Lege a educaţiei, care extinde învăţământul în limba ucraineană în şcoli, în dauna limbilor minorităţilor, între care şi limba maghiară.

Probleme

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și „moldoveni” (258.600 persoane). Potrivit MAE, problemele românilor din Ucraina sunt: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea limbii române în administrație și justiție, presa în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești.

Poziția autorităților de la Kiev

Ambasada Ucrainei la București a dat, ieri după-amiază, un comunicat presei, în care explică adoptarea noii legi de Parlamentul din Ucraina. Oficialii ucraineni vorbesc despre „importanța strictă de a garanta drepturile umanitare ale minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul Ucrainei în procesul de educație și solicitarea președintelui Petro poroșenko, care a promulgat legea, ca Ministerul Afacerilor Externe și Ministerului Educației și Șțiinței din Ucraina să efectueze consultările necesare cu partenerii europeni, inclusiv cu Consiliul Europei”.

„Extinderea de predare în limba de stat în nici un fel nu va reduce nivelul de cunoaștere și folosire a limbilor minorităților naționale și are ca scop asigurarea oportunităților egale pentru toți cetățenii Ucrainei de a accesa învățământul superior, serviciul de stat, de a avea dezvoltarea profesională etc. Obligația statului este de a asigura drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Ucrainei. Astfel, noua Lege nu numai că nu restrânge drepturile minorităților naționale și este în conformitate cu prevederile articolului 22 din Constituția Ucrainei, deoarece asigură învățarea limbilor minoritare/regionale, ci, dimpotrivă, extinde posibilitățile cetățenilor Ucrainei prin cunoașterea limbii de stat. Este, de asemenea, pe deplin în conformitate cu dispozițiile articolului 24 din Constituție privind interzicerea discriminării etnice și lingvistice. Dimpotrivă, atunci când reprezentanții minorităților naționale în școli, de facto, au fost lipsite de oportunități de a studia limba ucraineană, chiar au și fost create premisele pentru o astfel de discriminare și restricții ale drepturilor, luând în considerare faptul că absolvenții acestor școli, de facto, erau lipsiți de dreptul la studii în instituțiile de învățământ superior pe întreg teritoriul țării.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI