Sursa foto: Ministerul Mediului
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova s-ar putea confrunta din vara viitoare cu o criză severă de apă. Nivelul apei din râul Nistru, principala sursă de aprovizionare cu apă a Republicii Moldova, a coborât la cel mai scăzut nivel din istoria observaţiilor.
Debitul minim admis al apei este de 100 de metri cubi pe secundă. Iar dacă acesta va fi mai mic, nu vor mai putea fi asigurate nici măcar necesitățile economice. În 2024, hidrologii din Moldova și Ucraina au convenit să mențină debitul minim cel puțin la nivelul de 100 de metri cubi, însă în acest an chiar și acest volum ar putea fi pus sub semnul întrebării.
Savanţii susţin că singura şansă care ar putea schimba situaţia pe termen scurt sunt precipitaţiile, Care în ultimii ani sunt tot mai rare în lunile de vară.
Sursa foto: Postul public de televiziune
Cauzele crizei râului Nistru
Ecologiştii că sunt trei cauze majore care au dus la scăderea dramatică a debitului de apă din râul Nistru. Este vorba de seceta din ultimii ani, schimbările climatice și defrișările din Carpați.
Şeful asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, a declarat pentru postul de televiziune 1TV că o altă problemă a Nistrului, este extragerea nisipului și pietrișului din albie.
Exploatarea activă în acest sens timp de mulți ani afectează procesele naturale și reduce capacitatea râului de autocurățare. Mai ales că aceste resurse nu se mai reînnoiesc.
„Din păcate, timp de mulți ani din Nistru s-au extras nisip și pietriș, care nu mai ajung din partea superioară a râului din cauza barajelor. Iar acest nisip și pietriș, acest amestec, are rol de filtru”, a declarat Trombiţchi
Ce ar putea salva principala resursă de apă a ţării
Ecologiştii susţin că pentru a ajuta râul Nistru să se refacă, este nevoie de început împădurirea activă de-a lungul fluviului. Acest proces urmează să înceapă din munţii Carpați, de unde izvorăște răul. Apoi, de a lungul cursului, în Ucraina și Republica Moldova. Ecologiştii susţin că rolul pădurilor este esențial. Acestea acumulează și rețin umiditatea, reglează scurgerea apei, reducând astfel riscul de scădere a nivelului apei în râu.
Ilia Trombițchi spune că refacerea pădurilor trebuia începută încă acum 30 de ani, când regimul hidrologic era mai stabil. Iar solurile rețineau mai bine umezeala.
„Plantarea unei păduri noi nu oferă același efect pozitiv ca o pădure veche, în care există copaci de diferite vârste și care asigură acele servicii ecosistemice de menținere a regimului hidrologic pe care nicio plantație nouă nu le poate asigura.
Dar plantarea este totuși mai bună decât nimic. În acest an sunt necesare măsuri strategice: revizuirea programului de împădurire, pentru ca acesta să devină eficient și să nu se bazeze pe plantarea salcâmului. Din punctul de vedere al serviciilor ecosistemice, acesta nu aduce niciun folos. Trebuie plantați arbori din specii locale și trebuie facilitată împădurirea terenurilor agricole”, a spus savantul.
Potrivit prognozelor experților, chiar și în cazul aplicării unor măsuri de salvare a râului, problema deficitului de apă în Nistru ar putea persista cel puțin zece ani.
