Regele Charles și Camilla. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Regele Charles al III-lea a abordat trecutul colonial al Regatului Unit în fața liderilor reuniți la summitul Commonwealth, organizat în orașul St. John's, din Antigua și Barbuda. Suveranul a condamnat comerțul cu sclavi și a afirmat că statele trebuie să recunoască nedreptățile istorice, potrivit AFP.
Discursul a avut loc într-un moment în care guvernul britanic discută cu reprezentanții fostelor colonii despre posibilitatea prezentării unor scuze oficiale pentru rolul Marii Britanii în traficul transatlantic de persoane.
Regele Charles al III-lea a condamnat sclavia în discursul de la Commonwealth
În intervenția sa, monarhul britanic, care deține și funcția de șef al Commonwealthului, a vorbit despre suferințele provocate de comerțul cu sclavi și despre efectele acestuia asupra teritoriilor din Caraibe. Charles al III-lea și-a exprimat regretul pentru această perioadă a istoriei și a afirmat că își dorește ca greșelile trecutului să fie abordate prin acțiuni orientate spre viitor.
”Acest capitol ruşinos al istoriei îmi umple inima de oroare şi sufeltul de cea mai mare tristeţe”, a declarat suveranul britanic, şeful Commonwealthului, în Antigua şi Barbuda, anunţând că vrea ”să lucreze pentru a corecta greşelile trecutului, acţionând pentru viitor”.
Regele a recunoscut că urmările sclaviei continuă să fie resimțite în statele care au făcut parte din fostul imperiu colonial britanic. Acesta a susținut că generațiile actuale nu pot modifica evenimentele istorice, dar pot folosi experiențele trecutului pentru a evita repetarea unor asemenea nedreptăți.
”Nu putem schimba faptele celor care ne-au precedat. Putem însă să învăţăm lecţii din ele”, a adăugat el, recunoscând că traficul de sclavi transatlantic ”îşi aruncă în continuare umbra asupra acestor insule şi asupra altor membri ai Commonwealthului”.
Regele Charles al III-lea: Istoria ne învaţă că răul nu trebuie să aibă ultimul cuvânt
Suveranul a amintit și contribuția Marinei Regale britanice la oprirea comerțului internațional cu sclavi, prezentând-o drept un exemplu al modului în care acțiunile oamenilor pot contribui la înlăturarea unor practici considerate nedrepte.
„Iar, cu toate acestea, istoria ne învaţă totodată că răul nu trebuie să aibă ultimul cuvânt, că forţa de caracter şi curajul se pot uni pentru a învinge nedreptările cele mai monstruoase, aşa cum a fost cazul hotărârii de a pune capăt comerţului internaţional cu persoane reduse la sclavie, în care Marina Regală (Royal Navy) a jucat un rol atât de important”, a adăugat Charles al III-lea.
Declarațiile au fost făcute în timpul unui turneu de nouă zile în Caraibe, care a inclus și o vizită în Guyana. Pe parcursul deplasării, regele a recunoscut existența unor ”marile suferinţe ale trecutului” în aceste teritorii.
Regele Charles și Camilla. Sursă foto: Facebook
Marea Britanie ia în calcul scuze oficiale pentru comerțul cu sclavi
Deși regele Charles al III-lea și-a exprimat regretul pentru trecutul colonial, deciziile politice referitoare la eventuale scuze oficiale aparțin Guvernului britanic. Palatul Buckingham a amintit că monarhul trebuie să respecte neutralitatea politică impusă de rolul său constituțional.
În paralel cu discursul suveranului, premierul Andy Burnham a început discuții cu liderii Commonwealth privind posibilitatea ca Regatul Unit să își ceară oficial scuze pentru implicarea în comerțul transatlantic cu sclavi. În ultimele zile, șeful Guvernului laburist, aflat în funcție din iulie, a transmis că dorește organizarea unui ”dialog structurat” cu statele membre.
Discuțiile ar urma să stabilească modul în care ar putea fi formulate eventualele scuze oficiale. Se estimează că între 10 și 15 milioane de africani au fost transportați peste Atlantic și supuși sclaviei în Americi, de-a lungul unei perioade de aproximativ patru secole.
Cu toate că premierul britanic s-a arătat deschis dialogului, acesta a exclus posibilitatea acordării unor compensații financiare, solicitate de mai multe state din organizația care reunește 56 de țări, majoritatea foste teritorii coloniale britanice.
Premierul Andy Burnham propune discuții cu fostele colonii
În discursul pregătit pentru summit, premierul britanic urmează să prezinte intenția Guvernului de a consolida relațiile dintre statele membre ale Commonwealthului. Potrivit unui comunicat transmis de Downing Street, Regatul Unit intenționează ”să modeleze o nouă eră a Commonwealthului, rămânând totodată deschis discuţiilor despre trecut”.
Andy Burnham a discutat această inițiativă și cu premierul Barbadosului, Mia Mottley, în cadrul unei întâlniri bilaterale desfășurate marți. Conform Guvernului britanic, cei doi au abordat propunerea de dialog și ”viitoarele etape” ale procesului. Downing Street a transmis că Mia Mottley și-a exprimat ”susţinerea” pentru inițiativa prezentată de premierul britanic.
Propunerea a fost primită favorabil și de Philip Pierre, premierul Sfintei Lucia și președintele Comunității Caraibelor (CARICOM). Acesta a afirmat că deschiderea Londrei către discuții reprezintă o schimbare importantă față de pozițiile adoptate anterior de guvernele britanice.
”Niciun premier britanic nu a mers atât de departe mai înainte”, a salutat, în weekend, premierul Sfintei Lucia, Philip Pierre, preşedintele CARICOM, o organizaţie din care fac parte ţările din Caraibe, anunţând că este pregătit să se ”angajeze” în acest dialog.
Totuși, liderul din Caraibe consideră că prezentarea unor scuze nu poate înlocui despăgubirile cerute pentru consecințele sclaviei.
”Vom primi scuze formale de la statul britanic, ca un moment de o importanţă istorică. Însă scuzele fără reparaţii sunt incomplete”, a adăugat el.
De ce refuză Londra plata unor compensații financiare
Premierul Andy Burnham și-a prezentat poziția privind responsabilitatea pentru sclavie și într-un editorial publicat duminică în ziarul britanic The Guardian. Șeful Guvernului a îndemnat societatea britanică ”să privim trecutul în faţă”, dar a respins ideea că cetățenii de astăzi ar trebui să suporte financiar consecințele faptelor comise de generațiile anterioare.
„Nu cred că britanicii de azi pot să fie consideraţi responsabili de greşeli istorice, oricât de odioase ar fi ele, care au avut loc în altă epocă, în virtutea altor legi, şi la care nu au luat parte în mod personal”, a subliniat el.
Această poziție este contestată de liderii care solicită reparații financiare din partea Regatului Unit. Premierul Sfintei Lucia, Philip Pierre, a susținut că responsabilitatea pentru consecințele sclaviei trebuie analizată la nivelul statelor și instituțiilor, nu exclusiv în raport cu persoanele care au trăit în perioada respectivă.
„Justiţia reparatorie nu a vizat niciodată culpabilitatea personală. Ea priveşte responsabilitatea statelor şi instituţiilor, iar această responsabilitate nu expiră odată cu trecerea generaţiilor”, a subliniat Pierre.
Regatul Unit propune restructurarea datoriilor și investiții în Caraibe
În locul compensațiilor financiare directe, Guvernul britanic intenționează să susțină restructurarea datoriilor celor mai sărace state membre ale Commonwealthului. Propunerea vizează țările afectate de majorarea dobânzilor și presupune implicarea mai multor categorii de creditori.
Andy Burnham solicită participarea creditorilor privați și a celor din afara Grupului celor Șapte (G7) la acest proces.
În același timp, Regatul Unit urmează să coordoneze două grupuri de lucru dedicate dezvoltării relațiilor economice dintre statele Commonwealthului. Primul va urmări creșterea schimburilor comerciale, iar al doilea se va concentra asupra securizării aprovizionării cu minereuri critice.
Guvernul de la Londra intenționează, de asemenea, să aloce 40 de milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 48 de milioane de euro, pentru proiecte de infrastructură în Caraibe, potrivit Downing Street.
Recomandările noastre
