Recurs împotriva deciziei Curții de Apel privind Comitetul pe legile Justiției. Dosarul ajunge la Înalta Curte

Recurs împotriva deciziei Curții de Apel privind Comitetul pe legile Justiției. Dosarul ajunge la Înalta CurteCurtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ

Avocata Silvia Uscov a formulat recurs împotriva hotărârii Curtea de Apel București, care a respins cererea de suspendare a executării deciziei premierului Ilie Bolojan privind constituirea Comitetului pentru analiza legilor Justiției. Dosarul va fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă urmând să se pronunțe asupra legalității demersului contestat.

Recurs împotriva deciziei Curții de Apel privind Comitetul pe legile Justiției

Avocata Silvia Uscov susține că își pune speranțele în judecata Înalta Curte de Casație și Justiție, afirmând că instanța de fond nu ar fi înțeles adevărata miză a cauzei. În același timp, aceasta transmite un mesaj ferm legat de direcția în care consideră că ar putea fi împins statul român, subliniind că nu va accepta transformarea României într-o „oligarhie”. „Dacă premierul Ilie Bolojan sau Curtea Constituțională a României cred ca pot transforma țara mea într-o oligarhie, iar eu să stau deoparte, se înșeală”, a transmis Silvia Uscov.

În declarațiile sale, avocata aduce și acuzații privind componența și influențele din jurul Comitetului pentru analiza legilor Justiției, sugerând existența unor legături care ar ridica semne de întrebare asupra independenței acestuia. „Dl Andrei Lupu, Președintele Comitetului pe legile justiției, consilier de stat în Cancelaria PM, ar fi fost consilier al dnei Președinte CCR Simina Tănăsescu, în cabinetul acesteia, după ce și-a încheiat mandatul de deputat USR la final de 2024 și până sa ajungă in zona executivă odată cu instalarea guvernului Bolojan?”, a afirmat Silvia Uscov.

Aceasta susține că astfel de conexiuni ar explica, în opinia sa, anumite decizii ale CCR și modul în care premierul își asumă răspunderea pe proiecte de legi sau constituie structuri pe care le consideră nelegale.

„Așa înțeleg și mai bine deciziile CCR pe măsurile guvernamentale, dar și încrederea PM Bolojan când își angajează răspunderea într-un mod antidemocratic pe proiecte de legi sau înființează comitete nelegale. (…) Mai rămâne să vedem câți dintre judecători se opun acestei caste oligarhice. Cel de la Curtea de Apel București nici nu a înțeles miza. Vedem ce va face ICCJ”, a scris avocata pe pagina sa de Facebook.

ÎCCJ

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

Hotărârea Curții de Apel București

Curtea de Apel București a respins, luni, contestația depusă de avocata Silvia Uscov împotriva deciziei premierului de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet pentru analiza legilor Justiției. Demersul viza suspendarea executării deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de Ilie Bolojan, act normativ care stabilește constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției.

În motivare, instanța a stabilit că Silvia Uscov nu are calitate procesuală activă pentru a contesta înființarea grupului de lucru guvernamental, admițând astfel excepția ridicată de reprezentanții Executivului. Judecătorii au apreciat că avocata nu poate demonstra un interes juridic direct și legitim care să justifice suspendarea deciziei Guvernului privind funcționarea acestui comitet.

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active. Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie şi Asociaţia Declic. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanței.

Reacția Silviei Uscov după soluția instanței

După pronunțarea hotărârii Curții de Apel București, avocata a criticat motivarea instanței și modul în care este interpretată noțiunea de interes legitim.

„Mi s-a respins cererea de suspendare a Comitetului pe Justiţie instituit de premierul Bolojan pe motiv ca n-am calitate să cer asta. Adică interpretează că o organizaţie de 3 oameni (un ONG adică) are calitate să ceară asta, dar un cetăţean nu are calitate. ONG-ul e societatea civilă, nu? Şi cetăţeanul ce este? Doar un plătitor de taxe şi impozite? Voi formula recurs după comunicarea hotărârii judecătoreşti. Iar ulterior Legea contenciosului administrativ va trebui modificată. Cetăţeanul trebuie respectat şi consultat în astfel de decizii şi trebuie să aibă posibilitatea de a se opune măsurilor guvernamentale ilegale. E un drept fundamental să mă pot adresa instanţei şi să suspend astfel de decizii ilegale care mă afectează, cu atât mai mult cu cât sunt un cetăţean calificat, sunt avocat. Raportat la practica guvernamentală de a discuta în spaţii restrânse astfel de măsuri şi apoi de a-şi angaja răspunderea pe ele, ocolind şi cetăţeanul, dar şi Parlamentul României, modul în care se acţionează este total antidemocratic şi anticonstituţional. Voi face tot ce îmi stă în putinţă ca România să fie din nou o democraţie constituţională. Ar fi bine ca şi instanţele judecătoreşti să îşi realizeze misiunea constituţională”, a scris Silvia Uscov.

O cerere similară, formulată de ONG-ul Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a fost respinsă săptămâna trecută de Curtea de Apel București, instanța menținând aceeași linie de argumentare privind lipsa condițiilor legale pentru suspendarea actului administrativ contestat. Decizia vine în contextul mai multor demersuri judiciare prin care s-a încercat blocarea funcționării comitetului constituit la nivelul Guvernului.

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției a fost înființat în decembrie 2025, printr-o decizie semnată de premierul Ilie Bolojan, și este alcătuit din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Grupul de lucru constituit la Palatul Victoria are ca obiectiv analizarea legilor Justiției, în contextul dezvăluirilor publicate de jurnaliștii de la Recorder, care au semnalat disfuncționalități grave în activitatea instanțelor și parchetelor.

1
2