„Este regretabil că unii dintre colegi se antepronunţă în perioada de anchetă, eu aştept (…) să primesc raportul oficial”, susţine el. Tanczos mai afirmă că vor fi reanalizate procedurile pentru acordarea derogării. „În cazul de faţă se presupune că această extragere nu a fost făcută de un membru al asociaţiei care a solicitat extragerea”, a mai spus Tanczos Barna.

Legislația permite doar cotele de intervenție și de prevenție

„În România în momentul de faţă legislaţia permite doar cotele de intervenţie şi cotele de prevenţie. Cotele actuale sunt doar de intervenţie, cele de prevenţie încă n-au fost emise, deşi legislaţia prevede de anul trecut din luna mai. Ceea ce s-a întâmplat în judeţul Covasna este în momentul de faţă… face obiectul unei anchete, s-au demarat două anchete paralele, o anchetă este derulată de Garda Naţională de Mediu, respectiv a doua anchetă de Garda Forestieră”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului.

Ambele anchete sunt în curs, a explicat Tanczos Barna. El a mai spus că nu vrea să se antepronunţe şi să influenţeze în vreun fel anchetele, astfel că nu va vorbi despre documentele verificate.

„Voi face referire la ordinul emis de Minister pe data de 17 februarie, un ordin de derogare care permite extragerea unui exemplar de urs din fondul respectiv de vânătoare, acest ordin a fost publicat în Monotorul Oficial, iar executarea este sarcina asociaţiei de vânătoare.

Verificarea modului în care este pusă în practică această derogare se face de către agenţiile judeţene şi de către Garda forestieră din regiunea respectivă. Ceea ce trebuie stabilit în această anchetă foarte clar – dacă s-a respectat legea cu privire la derularea operaţiunii de extragere şi în acelaşi timp trebuie clarificat şi demonstrat fără dubiu dacă ursul recoltat este cel pentru care s-a emis ordinul de extragere”, a subliniat el, relatează News.ro.

Ministrul Mediului așteaptă un raport oficial în cazul ursului Arthur

Ministrul Mediului a declarat că aşteaptă un raport oficial în acest caz.

„Este regretabil că unii dintre colegi se antepronunţă în perioada de anchetă, eu aştept, deşi unele dintre informaţii sunt probabil la dispoziţia gărzilor forestiere sau Gărzii de Mediu, eu aştept să primesc raportul oficial”, a afirmat Tanczos Barna.

Ministrul Mediului a arătat că, din iulie 2019 şi până în prezent, la minister au fost depuse peste 300 de solicitări de derogare, unele fiind aprobate, iar altele respinse.

„În cazul acestei asociaţii, de exemplu, au fost trei solicitări, două respinse, una aprobată. Cele trei solicitări se referă la trei exemplare de urs care au atacat animale, au intrat în gospodării şi au pus în pericol gospodării, bunuri şi viaţa umană. Două dintre ele au fost refuzate din lipsă de documente şi poze, procese verbale şi alte documente, un dosar a fost aprobat”, a detaliat ministrul.

„După finalizarea anchetei vom reanaliza procedurile de acordare a derogărilor. Trebuie să revedem şi să reanalizăm perioada de valabilitate a acestor derogări. Această valabilitate a fost la un moment dat de până la sfârşitul anului calendaristic, după aceea s-a redus la 60 de zile, la două luni.

În noile reglementări se regăsesc reducerea şi mai drastică a acestor valabilităţi astfel încât în cazul în care în câteva zile, câteva săptămâni nu se identifică acel urs care a provocat pagube sau care a atacat oameni şi nu se poate face extragerea, să îşi piardă valabilitatea acel document şi să fie refăcute documentaţiile”, a declarat Tanczos Barna.

Intervențiile trebuie să fie imediate și precise, susține ministrul Mediului

Tanczos Barna a subliniat că nu este de acord cu folosirea cotelor de intervenţie în alt scop decât „intervenţia imediată, precisă, pentru eliminarea acelui exemplar care creează probleme”.

„Nu are nicio logică ca această extragere să fie făcută de altcineva decât membrii acelei asociaţii de vânătoare. În cazul de faţă se presupune că această extragere nu a fost făcută de un membru al asociaţiei care a solicitat extragerea. Vom reanaliza aceste condiţii pentru că intervenţia chiar şi prevenţia sunt două excepţii prevăzute inclusiv de Directiva Europeană care vin şi trebuie să rezolve problemele punctuale imediat pentru a înlătura un pericol şi punct, nimic altceva”, a susţinut el.

În privința sancţiunilor date în acest caz, Tanczos Barna a răspuns: „În cazul în care un exemplar de urs este ucis fără respectarea legii sancţiunea pecuniară este de 30.000 de euro şi se face o urmărire penală şi se cercetează dacă se întrunesc condiţiile de faptă penală”.

Un prinț din Austria a ucis un urs brun în România

Un prinţ din Austria a ucis în luna martie cel mai mare urs brun din România, au anunţat organizaţiile de mediu Agent Green şi VGT (Austria). Prințul și-a fundamentat acest gest printr-o derogare oferită de Ministerul român al Mediului pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi făcut pagube într-o localitate din Covasna.

O petiţie online a fost iniţiată către Ministerul Mediului pentru a fi stopată vânătoarea de trofee.

Şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a declarat că a fost declanşată o anchetă. „Vrem să vedem în ce condiţii a fost împuşcat exemplarul respectiv”, a declarat Berceanu. ”Vrem să nu mai avem niciun astfel de incident”. El a susţinut că în documente se vorbeşte foarte mult despre un exemplar de urs şi doar într-un singur loc este menţionată o ursoaică cu pui. El a admis că se poate ajunge la un dosar penal.

Premierul Florin Cîţu a afirmat, întrebat miercuri despre Arthur, că se pare că unele informaţii din spaţiul public nu sunt corecte şi „se pare că nu este cel mai mare urs, până la urmă”. El a adăugat că a discutat cu ministrul Mediului şi rămâne de văzut care sunt concluziile anchetei demarate.