Armenia şi Azerbaijanul se acuză reciproc de încălcarea acordului de încetare temporară a focului în regiunea disputată Nagorno-Karabah, sâmbătă, după ce vineri au avut loc negocieri maraton la Moscova privind un armistiţiu, sub atenta oblăduire a lui Putin.

Acordul de încetare a focului, obţinut după negocieri de 10 ore la Moscova, conduse de preşedintele Vladimir Putin și de Serghei Lavrov, ministrul său de Externe, a avut ca scop oprirea ostilităţilor pentru ca forţele armene din Nagorno-Karabakh şi cele azere să facă un schimb de prizonieri şi să recupereze trupurile celor ucişi. Armistițiul ar fi trebuit să intre teoretic în vigoare de sâmbătă, la miezul nopții.

Discuţiile de la Moscova au reprezentat primul contact diplomatic între cele două părţi de când au început recentele violenţe, pe 27 septembrie, care au dus la moartea a peste 450 de persoane și la mii de refugiați. Enclava este recunoscută internaţional ca parte din Azerbaidjan, dar este populată şi administrată de armeni.

La scurt timp de la intrarea în vigoare, ambele părţi s-au acuzat de încălcarea lui. Ministerul armean al Apărării a acuzat Azerbaidjanul că a bombardat o aşezare din Armenia, iar forţele armene din Karabah au susţinut că forţele azere au lansat imediat o nouă ofensivă. Azerbaidjanul acuză faptul că forţele inamice din Karabah au bombardat teritoriul azer.

Șicanări și intimidări

Preşedintele azer Ilham Aliyev a declarat că părţile implicate în război sunt acum angajate în încercarea de a ajunge la o înţelegere politică, dar a dat de înțeles că luptele vor continua. „Vom merge până la capăt şi vom lua ceea ce este, de drept, al nostru”, a declarat el.

Ministrul azer de Externe, Jeyhun Bayramov, a spus că acordul va dura doar cât îi va lua Crucii Roşii să aranjeze schimbul de decedaţi. În timpul unui briefing în Baku, el a spus că Azerbaidjanul speră şi se aşteaptă să preia în timp un teritoriu mai extins.

Omologul său armean a replicat, spunând că foloseşte toate canalele diplomatice pentru a încerca să susţină acordul de încetare a focului, în timp ce Ministerul de Externe din Nagorno-Karabah a acuzat Azerbaidjanul că se foloseşte de discuţiile privind un acord pentru a-şi acoperi acţiunea militară.

Rațiuni umanitare

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării armen, Shushan Stepanyan, a atras atenția că, în pofida declarării încetării focului, forțele azere au lansat un atac pe linia frontului la ora  locală 12:05 pm. În replică, Ministerul Apărării azer a declarat că forțele armate armene au declanșat atacuri pe linia disputată și au ocupat două zone populate. "Armenia violează într-un mod sfidător regimul de încetare a focului"

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a mediat negocierile maraton, a transmis sâmbătă, într-un comunicat, că încetarea temporară focului a fost hotărâtă din motive umanitare. Lavrov a spus că cele două ţări vor începe acum discuţii „substanţiale”. Acestea vor fi ţinute sub auspiciile OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). Potrivit lui Lavrov, Franța, Rusia și Statele Unite vor fi mediatori pe termen lung.

Azerbaidjanul a spus, însă, că doreşte o modificare în formatul discuţiilor, vrând să implice şi Turcia, iar sâmbătă a acuzat Franţa că nu este un mediator neutru.

Putin a discutat sâmbătă, la telefon, cu preşedintele iranian Hassan Rouhani despre acord, a anunţat Kremlinul. Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a scris ulterior pe Twitter că acordul este un pas spre pace.

Turcia, pionul secret?

Și Dmitri Trenin, director al Carnegie Moscow Center şi fost colonel în armata rusă, s-a exprimat pe Twitter. El este de părere că orice discuţie despre pace ar putea eşua şi că Azerbaidjanul va continua să facă presiuni pentru ca forţele armene să părăsească enclava, lucru de neacceptat pentru Armenia.

„Pentru Rusia, cele mai importante chestiuni în Caucazul de Sud sunt reprezentate de securizarea graniţelor în faţa jihadiştilor care vin din Orientul Mijlociu şi din alte părţi şi de rolul tot mai important al Turciei în regiune. Asta înseamnă că Moscova nu poate să întoarcă spatele conflictului din Nagorno-Karabah şi să permită războiul să se desfăşoare”, a scris el.

Reluarea luptelor în conflictul vechi de 3 decenii a stârnit temeri privind un război mai amplu în care să fie implicate Turcia, aliat al Azerbaidjanului, şi Rusia, care are încheiat un pact de apărare cu Armenia. Confruntările violente au dus la creşterea temerilor şi cu privire la securitatea conductelor care duc petrol şi gaz din Azerbaidjan spre Europa.

Luptele de acum sunt cele mai grave de la cele din perioada 1991 - 1994, în care au murit 30.000 de oameni şi care s-au încheiat cu un acord de încetare a focului care a fost încălcat în repetate rânduri de cele două foste republici sovietice. Turcia a salutat acordul recent de încetare a focului, însă a spus că este nevoie de mult mai mult.

Un jurnalist AFP care transmite din orașul Stepanakert, capitala regiunii separaise Nagorno-Karabah, a relatat că a auzit explozii în oraș înainte de intrarea în vigoare a acordului temporar, însă ulterior totul a părut mai calm. Între timp, unii locuitori și-au părăsit definitiv casele după zile întregi de fugă din calea bombardamentelor, atacurilor cu rachete și drone. Jurnaliștii AFP au mai relatat că au obserbat multe sate distruse în Azerbaidjan, în apropierea liniei frontului.

Sursa: Moscow Times