Politica
Foști oficiali: Rusia nu a abandonat planul de federalizare a Republicii Moldova. Cum ar putea Moscova să blocheze aderarea la UE
Sursa foto: Promo-Lex
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Federalizarea Republicii Moldova ar putea fi folosită de Rusia pentru a împiedica aderarea țării la Uniunea Europeană. Moscova ar încerca să obțină pârghii de influență asupra deciziilor de la Chișinău prin regiunile transnistreană și găgăuză. Avertismentul vine din partea a doi foști oficiali din domeniul apărării și securității. Aceștia consideră că ideea federalizării nu a fost abandonată de Kremlin, chiar dacă, în actualele condiții politice, un asemenea proiect nu poate fi impus.
Subiectul a revenit în atenție după apariția unor informații în presa internațională potrivit cărora Rusia ar fi inclus federalizarea Republicii Moldova printre condițiile discutate în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina.
„Ideea nu este însă nouă. Kremlinul a promovat-o în diferite perioade, în funcție de evoluțiile politice din Republica Moldova și din regiune. Readucerea ei în discuție ar putea avea legătură și cu procesele electorale din Găgăuzia și regiunea transnistreană, unde Moscova încearcă să-și păstreze influența”, a menționat Șalaru.
Anatol Șalaru: „Ideea de federalizare nu a dispărut niciodată de la Moscova”
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține că Rusia nu a renunțat la acest obiectiv. Potrivit lui, în anumite perioade, subiectul a fost lăsat deoparte. Însă în altele a fost readus în prim-plan pentru a transmite un mesaj regiunilor asupra cărora Moscova exercită influență.
„Ideea de federalizare nu a dispărut niciodată de la Moscova, doar că în anumite momente a fost trecută sub tăcere, altă dată a fost scoasă și promovată. Rusia transmite un mesaj atât Comratului, cât și Tiraspolului că noi vă sprijinim, suntem aproape, noi vrem federalizarea. Deoarece ei nu vor aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Anatol Șalaru în cadrul unei emisiuni de la Realitatea.
Fostul ministru consideră însă că Republica Moldova nu trebuie să trateze acest scenariu ca pe unul care poate fi realizat în condițiile politice actuale. Majoritatea parlamentară proeuropeană și prevederile Constituției reprezintă, în opinia sa, principalele obstacole în calea unui asemenea proiect.
„Eu nu cred că noi trebuie să ne speriem de acest dosar. Fiindcă pentru a federaliza Republica Moldova cu actuala guvernare și cu o majoritate proeuropeană este imposibil. Da, Rusia anunță ce vrea și că va face tot ce poate ca să ne blocheze parcursul european, dar federalizarea rămâne doar în mințile lor, fiindcă noi astăzi nu avem de gând să ne federalizăm. Noi avem o Constituție care stabilește clar: suntem stat unitar”, a punctat Anatol Șalaru.
Sursa foto: Vocea Basarabiei
Valentin Dediu: Rusia ar putea folosi federalizarea ca instrument de negociere
Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Valentin Dediu, atrage atenția asupra vulnerabilităților interne ale Republicii Moldova. Diviziunile din societate și influența Rusiei asupra unor categorii de cetățeni ar putea fi exploatate pentru promovarea unui asemenea proiect.
Dediu consideră că Moscova ar putea introduce cerințe maximale în negocieri, chiar dacă știe că nu le va obține în totalitate. Ulterior, acestea ar putea fi folosite pentru a crea impresia unor concesii și a unui compromis.
„Rușii permanent — din practica mea de activitate am observat că rușii permanent când merg la negocieri pun mai mult, ar vrea mai mult să câștige decât conștient știu că nu vor câștiga, dar pun sarcini mai multe ca pe urmă să aibă unde merge la cedări și așa se numește «a făcut un compromis». În cazul nostru, este posibil și asta să fie pusă în discuții. Drept că nu s-a difuzat deschis întrebarea aceasta, nu e oficială, dar e posibil să existe”, a explicat fostul șef al SIS.
Acesta a precizat că, deocamdată, nu există o confirmare publică oficială că federalizarea Republicii Moldova ar fi o condiție formală în negocierile privind Ucraina. Totuși, posibilitatea ca subiectul să fie discutat nu poate fi exclusă.
Memorandumul Kozak: planul prin care Rusia a încercat să federalizeze Republica Moldova în 2003
Federalizarea Republicii Moldova a fost propusă oficial de Kremlin în 2003, prin așa-numitul Memorandum Kozak. Documentul a fost elaborat de Dmitri Kozak, care ocupa atunci funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse. Planul prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, alcătuită din trei entități. Teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, regiunea transnistreană și Găgăuzia.
Una dintre cele mai controversate prevederi se referea la structura viitorului Parlament federal și la distribuirea puterii între cele trei entități. Legislativul urma să aibă două camere. Prima ar fi fost formată din 71 de deputați, iar cea de-a doua, numită Senat, ar fi avut 26 de membri.
Dintre senatori, 13 urmau să reprezinte teritoriul administrat de Chișinău, nouă – regiunea transnistreană, iar patru – Găgăuzia. Până în 2015, adoptarea legilor organice federale ar fi necesitat votul a trei pătrimi dintre senatori. Această formulă oferea reprezentanților transnistreni posibilitatea de a bloca decizii importante pentru întregul stat. Riscul unui asemenea mecanism a fost constatat inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Documentul mai prevedea atribuirea unui statut oficial limbii ruse pe întreg teritoriul federației și acordarea unor competențe extinse regiunii transnistrene. Un alt punct controversat era menținerea prezenței militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova.
Sursa foto: kremlin.ru
Vladimir Putin urma să vină la Chișinău pentru semnarea documentului
Semnarea Memorandumului Kozak era programată pentru 25 noiembrie 2003, la Chișinău, în prezența președintelui rus Vladimir Putin. Documentul fusese deja parafat de președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin, și de liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov.
În ultimul moment, însă, Voronin a renunțat să semneze planul. Decizia a venit pe fondul protestelor organizate la Chișinău, al controverselor privind prevederile documentului și al rezervelor exprimate de partenerii occidentali.
În consecință, vizita lui Vladimir Putin în Republica Moldova a fost anulată, iar Memorandumul Kozak nu a mai fost semnat.
Recomandările noastre
