Rusia ar vrea să impună federalizarea Republicii Moldova în negocierile pentru pacea din Ucraina. Ce plan ar avea Kremlinul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Rusia ar încerca să transforme viitorul Republicii Moldova într-un subiect al negocierilor privind noua arhitectură de securitate europeană și încheierea războiului din Ucraina. Printre condițiile atribuite Moscovei s-ar număra federalizarea Republicii Moldova. Și anume prin unirea teritoriului controlat de autoritățile de la Chișinău cu regiunea transnistreană și Găgăuzia. Planul ar prevedea inclusiv organizarea unor referendumuri privind independența celor două regiuni, în cazul în care țara ar adera la Uniunea Europeană.

Informațiile au fost publicate de presa rusă independentă Eho, care citează condiții ce ar fi fost înaintate de partea rusă în cadrul discuțiilor despre viitorul securității regionale. Deocamdată, nu există o confirmare oficială că aceste propuneri au fost acceptate sau că reprezintă poziția asumată public de Kremlin.

Expertul în politici publice și analistul politic al comunității WatchDog.MD, Andrei Curăraru, avertizează că o asemenea formulă ar putea oferi Moscovei instrumente de influență asupra deciziilor politice ale Republicii Moldova. În opinia sa, federalizarea ar putea transforma regiunile separatiste în actori cu putere de blocaj la nivel central.

Sursa foto: kremlin.ru

Moscova ar cere retragerea trupelor ruse în schimbul unor concesii

Potrivit informațiilor analizate de Andrei Curăraru, propunerile atribuite Rusiei ar include și retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană. În schimb, Republicii Moldova i s-ar cere să își asume că nu va adera la alianțe militare.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Analistul atrage atenția că o asemenea condiție este problematică, în condițiile în care Republica Moldova are statut de neutralitate permanentă, înscris în Constituție din 1994. În plus, Rusia și-a asumat încă din 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, obligația de a-și retrage trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova.

Termenul-limită stabilit pentru retragerea trupelor ruse era sfârșitul anului 2002. Angajamentul nu a fost respectat, iar militarii ruși continuă să staționeze în regiunea transnistreană.

„Acum ne cere concesii pentru ceva ce trebuie să facă de 24 de ani”, remarcă Andrei Curăraru, referindu-se la obligația Moscovei de a-și retrage trupele.

Expertul consideră că propunerea ar trebui privită și prin prisma interesului Rusiei de a-și păstra influența asupra statelor din vecinătatea sa. El observă că, potrivit informațiilor publicate de Eho, cererile atribuite Moscovei nu s-ar limita la Republica Moldova. Acestea ar viza și statutul militar al Finlandei, precum și prezența bazelor NATO în Lituania, Letonia și Estonia. În opinia analistului, asemenea solicitări arată că Rusia ar încerca să obțină un rol în stabilirea opțiunilor de securitate ale altor state europene.

„Nu avem confirmarea că a fost acceptată sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei. Dar simplul fapt că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să ne preocupe. Mai ales când despre viitorul Republicii Moldova se discută la o masă la care Republica Moldova nu stă”, a declarat Andrei Curăraru.

Sursa foto: Ziarul de Gardă

Discuțiile despre viitorul Ucrainei, contextul în care a reapărut subiectul federalizării

Informațiile despre condițiile atribuite Rusiei apar în contextul reluării discuțiilor privind încheierea războiului din Ucraina.

Pe 12 noiembrie, emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat pentru CNN că, după discuțiile purtate la Moscova cu liderul rus Vladimir Putin, a fost convenită organizarea unei noi întâlniri trilaterale. Potrivit acestuia, la următoarele runde de negocieri ar putea participa și reprezentanți europeni.

În acest context, informațiile despre posibila includere a Republicii Moldova în discuțiile privind arhitectura de securitate europeană ridică semne de întrebare. Mai ales că federalizarea țării a fost propusă în repetate rânduri în trecut. Formulele avansate ar fi oferit regiunii transnistrene și Găgăuziei posibilități importante de influențare a deciziilor centrale.

Memorandumul Kozak, precedentul care a pus în pericol independența Republicii Moldova

Unul dintre cele mai cunoscute proiecte de federalizare a Republicii Moldova a fost Memorandumul Kozak, prezentat în 2003. Documentul propunea transformarea țării într-o federație asimetrică, alcătuită din trei entități: teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, regiunea transnistreană și Găgăuzia.

Planul a fost elaborat de Dmitri Kozak, care ocupa atunci funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kremlin. Proiectul prevedea crearea unui parlament bicameral, în care reprezentanții Transnistriei și ai Găgăuziei ar fi avut o influență considerabilă.

Structura propusă le-ar fi permis reprezentanților Tiraspolului să participe la luarea deciziilor la nivel federal și să blocheze anumite inițiative ale autorităților centrale. Memorandumul prevedea, de asemenea, menținerea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă îndelungată.

Președintele de atunci, Vladimir Voronin, a susținut inițial proiectul. Documentul urma să fie semnat în noiembrie 2003, în prezența liderului rus Vladimir Putin, care trebuia să efectueze o vizită la Chișinău.

În ultimul moment, însă, Voronin a renunțat la semnare. Decizia a venit pe fondul protestelor opoziției și al discuțiilor cu reprezentanții partenerilor occidentali. Vizita lui Putin a fost anulată, iar memorandumul nu a mai fost parafat.

Ulterior, Voronin a recunoscut că semnarea documentului ar fi pus în pericol independența Republicii Moldova.

„Eu nu regret fapta pe care am făcut-o atunci, iar dacă aș avea posibilitatea acum, exact așa aș proceda. Eu am văzut atunci ce era scris în acel Memorandum. Acolo era scris negru pe alb ce înseamnă această înțelegere, când urma Transnistria să-și declare independența și cu ce urma noi să rămânem. Eu să fiu groparul independenței statului nostru? Ce, eu pentru asta am venit în funcție atunci? Eu nu am putut atunci să merg împotriva principiilor morale, omenești și nici statale și să trec această linie, cu tot respectul către domnul Putin”, afirma Voronin în decembrie 2020.

Igor Dodon a promovat, la rândul său, un proiect de federalizare

Ideea federalizării Republicii Moldova a revenit în dezbaterea politică și în anii următori. În 2013, Igor Dodon, pe atunci lider al Partidului Socialiștilor, a prezentat propriul concept privind reorganizarea statului.

Propunerea prevedea formarea unei federații cu trei subiecți. Teritoriul administrat de autoritățile constituționale de la Chișinău, regiunea transnistreană și Găgăuzia. Dodon susținea că o asemenea formulă ar putea contribui la reintegrarea țării și la soluționarea conflictului transnistrean.

După ce a devenit președinte al Republicii Moldova, în 2016, Dodon a continuat să pledeze pentru o soluție federală. El a afirmat că problema transnistreană ar putea fi rezolvată printr-un asemenea model și a susținut extinderea atribuțiilor Găgăuziei în cadrul unei eventuale reforme constituționale.