Alexandr Stoianoglo, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale, a declarat recent că prima sa vizită în calitate de președinte al Republicii Moldova va fi la Tiraspol.

Stoianoglo și planul Rusiei pentru destabilizarea Republicii Moldova

Această declarație readuce în prim-plan strategia rusă de a folosi Transnistria ca armă geopolitică împotriva relațiilor de apropiere dintre Chișinău și Occident, mai ales cu Bruxelles și București.

Pericolul federalizării Republicii Moldova este o constantă a politicii duse de forțele politice pro-ruse în fosta republică sovietică. Stabilirea unui precedent prin federalizarea Republicii Moldova, sub o formă a alta, devine un pericol real și evident pentru Ucraina, în condițiile invaziei militare ruse.

Programul politic al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care îl susține pe Alexandr Stoianoglo în alegerile prezidențiale, ascunde o serie de indicii privind intențiile de federalizare.

Planul de federalizare și socialiștii

Conform actului adoptat în cadrul celui de-al XIX-lea Congres din 23 martie 2024, PSRM se pronunță pentru consolidarea cadrului legislativ cu privire la statutul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Conform documentului citat, PSRM pledează pentru continuarea colaborării cu Comunitatea Statelor Independente. În acest scop, PSRM va lupta pentru păstrarea calității de membru cu drepturi depline a Republicii Moldova în CSI și restabilirea tuturor acordurilor din cadrul CSI, denunțate în ultimii ani de guvernul Maiei Sandu.

Această agendă politică reflectă nevoia urgentă a Federației Ruse de a-și consolida frontiera cu Uniunea Europeană și de a construi o redută în coasta Ucrainei pe care să o folosească atunci când strategiile de război impun menajarea altor resurse.

Pentru ca această agendă să fie pusă în aplicare, Moscova face tot posibilul pentru a garanta victoria candidatului PSRM, Alexandr Stoianoglo.

Ce fel de președinte ar fi Stoianoglo

Și nu investițiile, plata legală a taxelor către stat, nu susținerea instituțională și nici cooperarea între acestea sunt instrumentele utilizate, ci cumpărarea voturilor, manipularea grosieră a știrilor, promovarea agresivă de mesaje anti-europene și o propagandă masivă și intensă finanțată cu sute de milioane de USD.

Dintre toate deciziile pe care un președinte pro-rus le poate face, cea a federalizării este cea mai periculoasă pentru identitatea și unitatea Republicii Moldova.

Federalizarea este soluția rusească la conflictul din Transnistria și a fost promovată pe agenda publică în 2002, anul următor fiind primul indiciu clar că acesta este un obiectiv important al Kremlinului.

Planul Kozak, pregătit de Rusia pentru a rezolva conflictul din Transnistria

Planul Kozak a fost elaborat de Rusia în 2003 pentru a rezolva conflictul dintre Chișinău și regiunea separatistă Transnistria. Planul propunea crearea unei federații în care Transnistria și Găgăuzia să aibă un statut special, oferindu-le un cuvânt decisiv în politicile de stat.

În esență, această federalizare ar fi oferit Rusiei un punct de control direct asupra Republicii Moldova, prin intermediul influenței asupra regiunilor cu statut special.

Pentru realizarea acestui deziderat, Moscova a urmărit constat identificarea unor figuri din scena politică de la Chișinău, pe care să îi utilizeze ca agenți de influență de îndată ce obțin putere de decizie.

Ce puneau la care Plahotniuc și Dodon, sponsorul politic al lui Stoianoglo

În timp ce acest plan părea abandonat după respingerea sa inițială, în 2019 discuțiile despre reluarea Planului Kozak au revenit în atenția publicului din Republica Moldova, când Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc au început să negocieze federalizarea țării, sub umbrela acestui controversat plan.

Această colaborare aparent neașteptată dintre un pro-rus (Dodon) și un oligarh influent (Plahotniuc) avea un singur scop, și anume menținerea controlului asupra structurilor politice și administrative ale țării.

În timp ce Plahotniuc căuta să-și păstreze influența, Dodon părea dispus să accepte compromisuri care ar fi putut afecta grav suveranitatea țării în schimbul susținerii sale politice din partea Rusiei.

În cadrul înregistrării „kuliok-ului”, Dodon poate fi auzit cum îi solicită lui Plahotniuc să acționeze în sensul federalizării:„(…) De întreprins eforturi comune pentru reintegrarea țării prin acordarea unui statut special regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova care prevede atribuții și puteri largi legislative, executiv-deconcentrate, în domeniile politic, economic, social-cultural. Negocieri tripartite vor avea loc cu scopul de a menține în deplinătate relațiile comercial-economice cu Federația Rusă și țările CSI (…).”

Stoianoglo ar pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova

În 2024, în situația în care Alexandr Stoianoglo ar fi ales președinte al Republicii Moldova, punerea în practică a federalizării va începe cu vizita sa la Tiraspol, cu consecințe grave pentru Republica Moldova, inclusiv diminuarea până la pierderea totală a suveranității.

Chișinăul va deveni dependent de deciziile regiunilor autonome, inclusiv Transnistria, care ar putea bloca orice inițiativă de integrare europeană, iar rezultatele Referendumului să fie neglijate.

Crearea unei federații ori confederații ar putea duce la conflicte interne, deoarece regiunile autonome ar avea puterea de a submina politicile guvernului central, mai ales dacă ar fi controlat de partide considerate anti-ruse.

Federalizarea este modul în care Moscova aplică în Republica Moldova principiul „divide et impera”, fiind o adaptare a modelului de control prin conflict înghețat la modelul unei constelații de fragmente etnice, ușor manipulabile.

Va întări influența Rusiei asupra Republicii Moldova, permițându-i să manipuleze procesele politice interne prin intermediul Transnistriei și al Găgăuziei. Participarea masivă a electoratului captiv din Transnistria la alegerile din Republica Moldova va răsturna echilibrul dintre forțele pro-ruse și pro-europene.

Planurile pro-rușilor, privite cu îngrijorare de Occident

La nivel internațional, partenerii occidentali ai R. Moldova, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, privesc cu îngrijorare aceste planuri. Implicarea Rusiei în procesele politice moldovenești prin intermediul federalizării a fost considerată un risc major pentru stabilitatea regiunii.

Planul Kozak, sub orice formă ar fi prezentat de Alexandr Stoianoglo, rămâne un pericol iminent pentru viitorul Republicii Moldova. Reluarea negocierilor pe tema federalizării demonstrează că forțele politice interne sunt dispuse să facă compromisuri cu influențe externe în schimbul menținerii puterii.

Pentru Moldova, alegerea unui astfel de drum ar echivala cu pierderea suveranității și cu o dependență sporită de Kremlin. Este esențial ca societatea civilă și partenerii internaționali să rămână vigilenți și să susțină calea democratică și europeană a țării.

Federalizarea Republicii Moldova poate conduce la desființarea granițelor țării: Tiraspolul și Comratul vor avea aceleași prerogative cu Chișinăul, ceea e înseamnă că acestea pot decide în mod legal și oricând să se separe și, singure sau împreună, să își declarare independența.