Rusia fără Putin. Ce gândesc oligarhii ruși, fără s-o spună cu glas tare
- Iuliu Vlădescu
- 16 noiembrie 2026, 07:17
Putin / sursa foto: kremlin.ru
- Rusia după Putin. Ce gândesc oligarhii
- Cazul Hodorkovski, un avertisment pentru oligarhi
- Oligarhi neliniștiți
- Putin și loialitatea oligarhilor
- Autocrație, oligarhie sau democrație?
- Putin ar putea sta la putere până în 2036. Dacă trăiește atât...
- Cine i-ar putea lua locul lui Putin
- De ce se tem oligarhii de regimul lui Putin
- Un interviu bombă
- De ce tac oligarhii
- O conspirație contra lui Putin, puțin probabilă
La câteva ore după lansarea invaziei sale la scară largă asupra Ucrainei, pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a adunat pe cei mai bogați oameni din Rusia în Sala Ekaterininski a Kremlinului, scrie BBC. Peste trei duzini dintre ei stăteau înghesuiți de-a lungul unui perete, purtând măști pe față din cauza pandemiei de Covid. Un reporter rus i-a descris ca fiind „palizi și nedormiți”. La intrare, Putin s-a așezat în partea opusă a sălii, creând un spațiu vast între el și oamenii de afaceri. Ca de obicei, nu purta mască.
Rusia după Putin. Ce gândesc oligarhii
Folosind limbajul său codificat, el a spus că se așteaptă ca aceștia să sprijine războiul.
„Aș dori să vă invit să arătați înțelegere a ceea ce se întâmplă”, a spus Vladimir Putin, „și să colaborați cu guvernul pentru a găsi instrumentele care ar sprijini producția, economia, locurile de muncă.”
În înregistrarea video a întâlnirii publicată de Kremlin, niciunul dintre miliardarii invitați nu a scos un cuvânt.
Această tăcere a devenit o caracteristică a oligarhilor ruși. De-a lungul deceniilor de guvernare a lui Putin, au învățat că prețul afacerilor ar putea fi ridicat.
Cazul Hodorkovski, un avertisment pentru oligarhi
În 2003, magnatul petrolului Mihail Hodorkovski, cel mai bogat om al Rusiei la acea vreme, care finanța o serie de grupuri de opoziție, l-a acuzat pe Putin că patronează un sistem de corupție. Acesta a petrecut următorii 10 ani în spatele gratiilor, condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și delapidare - un avertisment pentru alți potențiali critici. El a respins acuzațiile.
Și chiar dacă vreunul dintre oligarhi s-ar fi opus războiului, magnații și-au păstrat gândurile pentru ei.
Dar chiar și în această tăcere, există murmure: unii membri ai odinioară puternicei elite de afaceri a Rusiei par să-și imagineze o Rusie după Putin. Se întreabă dacă, odată ce președintele va părăsi funcția sau va muri, țara ar putea arăta mai mult ca în anii 1990, când oligarhii se bucurau de roadele puterii - sau chiar dacă o politică mai sănătoasă ar putea prinde rădăcini.
Jurnalistul Arkadi Ostrovski, un important observator al Kremlinului la ziarul The Economist, care a petrecut recent ore întregi intervievând unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, spune că simte că are loc o „schimbare istorică, politică” în ceea ce privește modul în care ultra-bogații văd viitorul țării.
Oligarhi neliniștiți
Prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 a dat naștere unei noi forțe puternice pe scena internă: oameni care au profitat de sfârșitul comunismului și au devenit extraordinar de bogați, apoi au vrut să controleze politicienii în propriul lor beneficiu. Aceștia au fost numiți „oligarhii”, din greaca veche pentru „cei puțini care conduc”. Aveau bani, ceea ce pe atunci însemna putere.
Această epocă a „anilor 1990 sălbatici” a fost momentul în care așa-numiții „noi ruși” au apărut în scenă. Companii uriașe de stat au fost scoase la vânzare, iar oamenii cu conexiunile potrivite au devenit milionari - chiar miliardari - aproape peste noapte. Corupția era răspândită, clientelismul în creștere, iar crimele la comandă frecvente.
Dar aproape imediat după ce Putin a fost ales pentru prima dată președinte în 2000, el i-a subjugat pe oligarhi. Nu avea prea mult interes să împartă puterea cu altcineva. Își putea permite să se opună miliardarilor, deoarece economia Rusiei își revenea, iar guvernul central devenea mai puternic.
Putin și loialitatea oligarhilor
Bill Browder, un finanțator care a fost cel mai mare investitor străin în Rusia și i-a fost interzis să intre în țară în 2005 după ce a desfășurat campanii împotriva corupției, spune că magnații ruși s-au ghemuit și s-au ofilit în fața lui Putin - de exemplu la forumul economic de la Davos, în anii de dinainte de război, când erau încă bineveniți acolo.
„Îmi amintesc că am văzut oligarhi umblând de colo colo ca și cum ar fi stăpânii locului, cei mai aroganți și încrezători în sine indivizi. Și apoi a apărut Putin, și a fost pur și simplu remarcabil să vedem cum acești presupuși masculi alfa sub steroizi s-au transformat în școlari absolut subordonați, aproape disperați”, a declarat el pentru BBC.
De la izbucnirea războiului în 2022, Kremlinul i-a ținut pe oligarhii Rusiei în conformitate cu o politică nemiloasă de bâtă și zăhărel. Criticii războiului și-au văzut activele confiscate, în timp ce loialiștii au fost recompensați cu contracte de război guvernamentale generoase: astăzi există mai mulți miliardari ruși ca niciodată (155 în total, potrivit Forbes). Averea lor colectivă a atins un nou record de aproape 700 de miliarde de dolari (525 de miliarde de lire sterline).
Dar chiar și pentru acei magnați care au rămas loiali și au fost recompensați, toți acești bani nu par să-i facă fericiți. Unii devin din ce în ce mai neliniștiți.
Autocrație, oligarhie sau democrație?
Miliardele lor nu ajung atât de departe ca înainte: pe plan intern, nu pot cumpăra prea multă influență politică. „Nu au cărți, nu au ce să joace”, spune politicianul și analistul exilat Dmitri Nekrasov. „Sunt bogați pentru că au ceva de-a face cu Putin, nu invers.”
Și în afara Rusiei, sunt ostracizați din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după invazia sa la scară largă.
„Sunt tratați ca niște infractori de rang inferior. Nu își pot pilota avioanele private. Iahturile lor nu pot parca în cele mai bune porturi din Europa. Trebuie să fie oribil și umilitor pentru ei”, spune Browder, criticul declarat al lui Putin.
Și astfel, în liniște, unii dintre ei se gândesc la ce se întâmplă după ce Putin părăsește scena. Asta spun analiști bine plasați, care sunt cufundați în lumea acestor magnați.
Nu există nicio perspectivă imediată a plecării președintelui și nu există niciun motiv să credem că este într-o stare de sănătate precară. Dar Putin, care a împlinit 74 de ani luna trecută, a servit la Kremlin timp de un sfert de secol; oamenii din Moscova știu că plecarea sa va veni într-o zi.
Putin ar putea sta la putere până în 2036. Dacă trăiește atât...
Când a fost întrebat de Reuters anul trecut dacă intenționează să servească până în 2036, când mandatul său constituțional se încheie tehnic, Putin a răspuns: „Numai Dumnezeu știe dacă voi avea sănătate”.
Dacă Putin ar demisiona sau ar muri în funcție, prim-ministrul, Mihail Mișustin, ar prelua funcția. Dar Mișustin nu a manifestat nicio ambiție prezidențială (acesta este probabil un motiv cheie pentru care a fost numit). Aceasta ar crea un fel de vid de putere.
În acest scenariu, observatorii Rusiei prevăd câteva scenarii potențiale.
Unii din Occident, și fără îndoială din Rusia, speră că democrația ar putea înflori într-o Rusie post-Putin, cu un guvern condus de popor, mai degrabă decât de un nou cadru de oligarhi sau de un singur autocrat. Dar aceasta pare a fi cea mai puțin probabilă cale, spun analiștii.
Instituțiile democratice cheie au fost erodate sau distruse în timpul domniei lui Putin. „Rusia este atât de obișnuită cu violența, încât s-a dezobișnuit de procedurile democratice standard”, spune Alexandra Prokopenko, o jurnalistă și analistă rusă exilată.

Vladimir Putin / sursa foto; captura video
Cine i-ar putea lua locul lui Putin
O altă cale este mai multă autocrație. O figură diferită l-ar putea înlocui pe Putin și ar putea continua cultura sa de represiune. Dar Prokopenko crede că aceasta nu ar fi o altă dictatură a unui om puternic - cel puțin nu imediat. Aceste lucruri necesită timp, spune ea: la început, succesorul lui Putin ar fi mai slab decât el, cu mai puține resurse.
Și apoi există a treia opțiune: magnații își reafirmă puterea, iar Rusia revine la ceva asemănător unui sistem de oligarhie din anii 1990. Dmitri Nekrasov, un fost consilier al Kremlinului și politician al opoziției, care trăiește acum în exil, spune că, în acest scenariu, țara ar fi guvernată de o mână de clanuri puternice de elită, aliate cu interese comerciale.
Această ultimă opțiune, desigur, este cea pe care mulți magnați o doresc. „Ar dori să se întoarcă la o perioadă în care erau ascultați, în care nu erau deposedați de averi și în care înțelegeau regulile jocului”, spune Prokopenko, care a petrecut mult timp vorbind cu cei mai bogați oameni din Rusia.
Deși puterea lor a fost serios redusă din anii 1990 încoace, merită totuși să-i ascultăm pe magnați: având în vedere imensa lor bogăție, pare probabil că, mai devreme sau mai târziu, vor încerca să-și reia influența politică.
De ce se tem oligarhii de regimul lui Putin
Deja, unii „încearcă să fie prieteni cu oficialii sau miniștrii potriviți din domeniul securității”, spune Nekrasov, politicianul exilat. Dar el adaugă că orice pas suplimentar este „prea periculos de făcut”.
Comportamentul magnaților în următorii ani va depinde parțial de finanțele lor. Cei care au mulți bani lichizi vor fi mai încrezători să „joace jocuri politice” și să lupte pentru poziții, pregătindu-se pentru o țară post-Putin. Dar cei a căror avere depinde de contracte de stat sau de bunăvoința guvernului vor simți prea multă teamă pentru cazul în care ar pierde totul, spune el.
Prokopenko spune că a existat deja o schimbare în modul în care oamenii de afaceri vorbesc despre Putin. Îl porecleau „Nacealnik” (care se traduce prin „șef”), precum și „Perviy” („primul”) sau cu inițialele sale „VV” - toate porecle care transmit un anumit grad de respect. Acum îl numesc „Ded”, cu ceea ce Prokopenko numește „un strop de dispreț”. „Ded” se traduce prin „bătrân” sau „bunic” - un nume mult mai puțin respectuos.
Unii ruși bogați tânjesc după o „revenire a politicii în viața oamenilor”, spune ea, cu mai puțină represiune, un discurs mai deschis și o concurență mai sănătoasă între partide și politicieni.
Dar în acest moment, spune ea, le este prea frică să facă acest lucru să se întâmple din cauza atmosferei sufocante din Rusia. Prokopenko a intervievat un magnat care a stat fizic la telefon pe toată durata conversației, pentru că a crezut că acest lucru ar îngreuna interceptarea digitală pentru poliția secretă. „Am crezut că este un tip de frică absolut stalinistă. Este absolut irațională”, spune ea.
Un interviu bombă
Un indiciu interesant despre ce și-ar putea dori magnații de la un viitor post-Putin a venit de la Andrei Melnicenko, cunoscut drept regele îngrășămintelor din lume și în prezent al optulea cel mai bogat om din Rusia.
La începutul acestui an, el a surprins observatorii acordând un interviu publicației The Economist - un lucru rar pentru un rus bogat, mai ales pentru o publicație dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră neprietenoasă. De asemenea, au publicat un eseu scris de el.
În anumite părți ale interviului, Melnicenko a repetat punctele de discuție ale Kremlinului. El a spus că Ucraina este un câmp de luptă între Rusia și Occident și crede că Occidentul a ignorat preocupările de securitate ale Rusiei și îi amenință suveranitatea.
Dar apoi lucrurile au devenit mai interesante. Melnicenko nu i-a cerut pe Putin să plece, dar - și este un mare „dar” - a pledat pentru o schimbare care ar aduce sfârșitul domniei unui singur om în Rusia. El a spus că Rusia trebuie să se implice mai mult în lumea reală.
Prokopenko crede că magnatul încerca să stârnească o conversație publică. A fost un „apel adresat oamenilor bogați ca el să înceapă să vorbească”, spune ea.
Jurnalistul care l-a intervievat, Arkadi Ostrovski, spune că cei doi au avut „discuții tensionate și aprinse” în „hoteluri și cafenele, bând mai ales cafea, multă cafea, uneori fumând”. El spune că magnatul părea să se „gândească cu adevărat” la răspunsurile sale, în loc să ofere o interpretare politicianistă.
De ce tac oligarhii
Nimic în Rusia nu este simplu, iar majoritatea observatorilor cred că interviul a avut loc probabil cu o formă de aprobare - implicită sau explicită - din partea Kremlinului. Nu știm de ce autoritățile ar fi fost bucuroase să autorizeze apelul neobișnuit la schimbare; este posibil să fi încercat să arate că un anumit grad de pluralism încă există în țară.
Niciun magnat nu a ieșit să-l susțină. Totuși, jurnalistul consideră că Melnicenko nu vorbea doar în numele său, ci și în numele colegilor săi de afaceri.
Unii dintre ei speră că, după plecarea lui Putin, țara ar putea deveni o „republică oligarhică”, așa cum spune jurnalistul Ostrovsky - ceva similar cu cum arăta în anii 1990, cu elitele de afaceri la conducere.
Pe baza anilor săi de reportaje despre Rusia, Ostrovsky spune că mulți dintre mega-bogații țării simt în prezent un „sentiment de impas complet, la care acest război a dus Rusia, o absență a viitorului”.
Dar chiar dacă magnații se gândesc la viitor, există puține perspective ca ei să acționeze în curând, se pare.
O conspirație contra lui Putin, puțin probabilă
Browder, criticul lui Putin, spune că, deși mulți dintre oligarhi sunt nefericiți, este puțin probabil să conspire împotriva lui Putin cât timp acesta este încă în viață. „Ei înțeleg că, dacă ar face ceva care l-ar provoca pe Putin, i-ar ucide. Iar Putin este un om foarte paranoic.”
Mike Calvey, un finanțator american care a fost un investitor cheie în Rusia, este de acord. „Ce pot face în afară de a merge direct la închisoare și a-și pierde bunurile? Este ușor pentru oamenii care stau la Londra să spună: «De ce nu vă ridicați cu toții și mergeți direct la închisoare?» Asta se întâmplă de fapt.”
Cei mai bogați oameni din Rusia obișnuiau să tragă sforile la cele mai înalte niveluri ale puterii. Odată ce Putin va pleca, nu există nicio îndoială că vor încerca să-și recapete influența trecută. Întrebarea este: îi vor lăsa rămășițele regimului actual?