Război comercial UE-SUA. Magazinele, nemulțimite de Visa şi Mastercard
- Emma Cristescu
- 15 mai 2025, 13:27
Carduri. Sursa foto: Arhiva EvZRetailerii europeni, nemulțimiți de comisioanele Visa şi Mastercard. Un grup format din cei mai mari retaileri şi giganţi ai comerţului online din Europa a cerut Comisiei Europene să limiteze comisioanele considerate excesive percepute de Visa şi Mastercard.
Retailerii europeni, nemulțimiți de comisioanele Visa
Visa şi Mastercard, care controlează aproximativ două treimi din piaţa plăţilor cu cardul din zona euro, sunt acuzate de retaileri că aplică comisioane de sistem netransparente şi crescute nejustificat în ultimii ani.

Mastercard. Sursă foto: Pixabay
Scrisoarea retailerilor, datată pe 13 mai, avertizează că ”Schemele Internaţionale de Carduri (ICS) au reuşit să-şi majoreze comisioanele fără provocări competitive sau supraveghere din partea autorităţilor de reglementare”.
Comisioanele au crescut
Retailerii invocă un raport din 2024 al The Brattle Group, care arată că, între 2018 şi 2022, comisioanele ICS au crescut în medie cu 7,6% pe an, ajungând la o creştere cumulativă de 33,9%, fără a exista o îmbunătăţire corespunzătoare a serviciilor oferite comercianţilor sau consumatorilor din UE.

Comisia Europeană. Sursa foto: Dimitris Vetsikas/ Pixabay
Scrisoarea a fost adresată comisarului european pentru concurenţă Teresa Ribera, comisarului pentru servicii financiare Maria Luís Albuquerque şi vicepreşedintelui executiv pentru economie Valdis Dombrovskis.
Printre semnatarii scrisorii se numără organizaţii precum EuroCommerce, Ecommerce Europe, Independent Retail Europe, European Association of Corporate Treasurers şi European Digital Payments Industry Alliance. Membrii acestora includ branduri majore precum Aldi, Amazon, Carrefour, eBay, H&M, Ikea, Intersport, Marks & Spencer, Worldline, Nexi şi Teya.
Retailerii cer ajutorul Comisiei Europene
Retailerii cer Comisiei să intervină în temeiul legislaţiei antitrust a UE, să modifice regulile privind comisioanele de interschimb, să impună controale de preţ pentru comisioanele de sistem, să introducă cerinţe de transparenţă şi nediscriminare pentru furnizorii de plăţi şi să creeze instrumente de supraveghere pentru acţiunile acestor companii.
Între timp, autorităţile europene explorează opţiuni precum euro-ul digital pentru a reduce dependenţa de furnizorii americani de plăţi. Problema este că procesul legislativ lent în această privinţă stârneşte nemulțumiri în rândul companiilor şi al factorilor de decizie.

