Raportul ANI exista când Dominic Fritz a cerut cetățenia română. Mihai Fifor cere explicații

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deputatul Mihai Fifor a pus sub semnul întrebării modul în care a fost analizată cererea de cetățenie română depusă de Dominic Fritz, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv, în iunie 2026, raportul ANI prin care primarul Timișoarei fusese declarat în conflict de interese administrativ, într-o postare pe Facebook.

Mihai Fifor pornește de la o succesiune de date: Dominic Fritz și-a anunțat depunerea dosarului pentru cetățenie pe 4 iulie 2024, în aceeași perioadă în care ANI făcea public raportul privind conflictul de interese. Fritz a depus jurământul de credință pe 18 decembrie 2025, iar ulterior instanțele au menținut concluziile ANI.

Ce spune Mihai Fifor despre cazul Dominic Fritz

Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor susține că există o întrebare importantă legată de verificările făcute în procedura de acordare a cetățeniei: dacă Autoritatea Națională pentru Cetățenie știa despre raportul ANI atunci când analiza îndeplinirea condițiilor legale.

„Dacă știa, cum l-a evaluat? Dacă nu știa, cum de nu știa?”, întreabă Fifor în mesajul său.

Politicianul face referire în special la prevederile Legii cetățeniei române care stabilesc condițiile pentru acordarea cetățeniei la cerere. Printre acestea se află obligația solicitantului de a dovedi, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și respectarea ordinii de drept, precum și condiția de a fi „cunoscut cu o bună comportare”.

Fifor nu afirmă că existența raportului ANI ar fi trebuit, automat, să ducă la respingerea cererii lui Dominic Fritz. El solicită însă explicații despre modul în care această informație ar fi fost luată în calcul în procedura de acordare a cetățeniei.

Ce a stabilit ANI în cazul lui Dominic Fritz

Dosarul de integritate vizează o situație din 2020, în primul mandat al lui Dominic Fritz ca primar al Timișoarei.

Potrivit informațiilor prezentate de ANI și relatate de presa publică, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, iar documentația tehnică pentru beneficiarul proiectului fusese realizată de firma lui Răzvan Negrișanu, consilier local USR.

Negrișanu îi împrumutase lui Dominic Fritz 25.000 de lei pentru campania electorală din 2020. ANI a considerat că participarea primarului la emiterea actului administrativ, în condițiile existenței acestei relații financiare, a generat un conflict de interese administrativ.

Este importantă și distincția făcută de USR după verdictul Înaltei Curți: raportul ANI a constatat un conflict de interese, nu o incompatibilitate. Cele două situații au regimuri juridice diferite.

Instanțele au menținut raportul ANI

Dominic Fritz a contestat raportul ANI în instanță.

Pe 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara i-a respins contestația împotriva raportului de evaluare. Fritz a atacat hotărârea cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe 18 iunie 2026, ÎCCJ a respins definitiv recursul. Prin această decizie, raportul ANI a rămas valabil, iar concluzia privind existența conflictului de interese administrativ a fost menținută.

După pronunțarea deciziei, Dominic Fritz a anunțat că intenționează să conteste hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ce prevede legea privind „buna comportare”

Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română prevede, la articolul 8, mai multe condiții cumulative pentru acordarea cetățeniei la cerere.

Solicitantul trebuie, între altele, să dovedească prin comportament, acțiuni și atitudine loialitate față de statul român și să nu întreprindă sau să sprijine acțiuni împotriva ordinii de drept ori a securității naționale. Legea mai prevede ca solicitantul să fie „cunoscut cu o bună comportare” și să nu fi fost condamnat pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Într-o decizie din decembrie 2025, Curtea Constituțională a arătat că sintagma „bună comportare” reprezintă un standard de apreciere a îndeplinirii condițiilor pentru acordarea cetățeniei. CCR a precizat că evaluarea vizează faptele, atitudinile, manifestările și acțiunile solicitantului, din perspectiva respectării normelor de conviețuire socială și a valorilor fundamentale ale societății.

Totuși, aceste prevederi nu stabilesc că un raport ANI sau un conflict de interese administrativ conduce automat la respingerea unei cereri de cetățenie. În cazul lui Dominic Fritz, întrebarea ridicată de Mihai Fifor este dacă existența raportului ANI a fost cunoscută și evaluată de Autoritatea Națională pentru Cetățenie în cadrul procedurii.

Cronologia invocată în dezbaterea publică

• 4 iulie 2024: Dominic Fritz anunță că a depus dosarul pentru cetățenia română.
• Iulie 2024: ANI anunță public concluziile raportului privind conflictul de interese.
• 18 decembrie 2025: Dominic Fritz depune jurământul și devine cetățean român.
• 10 februarie 2026: Curtea de Apel Timișoara respinge contestația împotriva raportului ANI.
• 18 iunie 2026: Înalta Curte respinge definitiv recursul lui Dominic Fritz și menține raportul ANI.

Astfel, la momentul depunerii dosarului pentru cetățenie exista deja procedura de integritate care avea să se finalizeze ulterior prin confirmarea în instanță a conflictului de interese. Nu rezultă însă din informațiile publice consultate că Autoritatea Națională pentru Cetățenie ar fi transmis o explicație privind modul în care acest aspect a fost evaluat în cazul lui Fritz.