Totuși, Alexandru Rafila atrage atenția că este prematur să fie trasă asemenea concluzie.

„Așteptăm perioada aceea, între 25 aprilie și 1 mai, ca să putem să vedem dacă într-adevăr ne aflăm în zona aceasta de platou sau vom asista la o creștere vertiginoasă a numărului de cazuri”, a declarat Alexandru Rafila.

Potrivit estimărilor specialistului, după perioada Sărbătorilor Pascale vom avea undeva între 10.000 și 12.000 de cazuri, poate chiar puțin mai mult.

În privința deceselor, este imposibil de estimat, pentru că depinde cine se îmbolnăvește: dacă se îmbolnăvesc cei din categoriile cu un risc mai mare sau populația tânără, adulții tineri, caz în care decesele ar fi de așteptat să fie mai puține.

În legătură cu transmiterea virusului la persoanele vârstnice, Rafila a subliniat că nu trebuie relaxate sau ignorate restricțiile.

„Aceste persoane sunt tentate poate mai mult decât alții să încerce să respecte tradiția și atunci expunem la un risc care este destul de mare, iar chestiunea asta are repercusiuni inclusiv asupra capacității de a acorda asistență medicală, dacă avem multe persoane vârstnice care s-ar infecta în perioada următoare”, a arătat profesorul Rafila.

Un alt pericol, mai greu de controlat, este tentația de a merge de Paște la mese în familie, expunând din nou persoanele vârstnice.

„Este și un model cultural. Ați văzut ce s-a întâmplat în Italia, în Spania. S-a datorat și faptului că familiile sunt multigeneraționale în aceste țări, spre deosebire de Germania, unde în general tinerii și vârstnicii stau separați.

Acolo transmiterea interfamilială a fost evidentă și numărul mult mai mare de decese –  mortalitate de 10-12 la sută în Italia și Spania, față de câteva procente în Germania – arată că transmisia aceasta interfamilială e posibilă și e greu de controlat acolo unde familiile se adună cu regularitate”, a explicat Alexandru Rafila.

În ceea ce privește numărul cazurilor pe care România le are în prezent la terapie intensivă, 245, profesorul Rafila spune că stăm bine comparativ cu alte țări, pentru că am avut doar 10-12 la sută dintre cazuri din categoriile de risc, spre deosebire de Italia, unde au depășit 50 la sută.

„Riscul de care vorbeam mai înainte este tocmai acesta, de extindere a numărului de cazuri la categoriile de risc, la vârstnici, care ar duce la ocuparea rapidă a paturilor din secțiile de terapie intensivă și lucrul acesta se poate întâmpla la nivel național, dar se poate întâmpla foarte bine și la nivel local sau regional, când capacitățile sunt depășite și atunci trebuie să găsești o soluție să transporți acești pacienți infectați în alte zone”, a spus Alexandru Rafila.

„În afară de cazurile pe care noi le diagnosticăm, cu siguranță există un număr substanțial de cazuri cu forme asimptomatice, iar lucrul acesta îl vom ști abia peste câteva luni, când vom face un studiu de seroprevalență la nivel național care să-mi arate ce procent din populație a trecut prin boală, adică să vedem câți dintre concetățenii noștri au anticorpi – ceea ce echivalează cu trecerea prin boală.

Și atunci sigur că vom raporta numărul de decese la numărul estimat de îmbolnăviri, iar mortalitatea va fi mult mai mică decât cea pe care o înregistrăm astăzi”, a explicat profesorul Alexandru Rafila, potrivit digi24.ro