Mineralele critice, prioritate pentru marile economii ale lumii. G7 caută soluții pentru diminuarea influenței Chinei în sector

Mineralele critice, prioritate pentru marile economii ale lumii. G7 caută soluții pentru diminuarea influenței Chinei în sectorG7 / sursa foto: captură video

Franța încearcă să obțină sprijinul liderilor G7 pentru o declarație comună privind mineralele critice, un document care ar putea marca un nou pas în eforturile Occidentului de a reduce dependența de China pentru resurse esențiale industriei energetice, tehnologice și de apărare, potrivit agenției Reuters.

Discuțiile au loc în ultima zi a summitului G7 desfășurat între 15 și 17 iunie la Evian-les-Bains, în Franța. Potrivit diplomaților citați de Reuters, textul aflat în negocieri ar putea include măsuri menite să protejeze investitorii occidentali de practicile considerate neloiale, precum dumpingul, și să stimuleze dezvoltarea unor lanțuri alternative de aprovizionare.

Mineralele critice, în centrul agendei summitului

Securitatea aprovizionării cu minerale critice reprezintă una dintre prioritățile președinției franceze a G7. Tema a devenit și mai sensibilă după restricțiile impuse de China asupra exporturilor de magneți permanenți fabricați din pământuri rare, măsuri care au provocat perturbări importante în mai multe sectoare industriale occidentale.

Pământurile rare sunt esențiale pentru producția de automobile electrice, turbine eoliene, echipamente militare, baterii și numeroase tehnologii avansate. Restricțiile introduse de Beijing au evidențiat vulnerabilitatea economiilor occidentale în fața unui furnizor dominant.

„Negociem texte care sunt semnificative cu privire la mineralele critice și, în consecință, la suveranitatea economică”, a declarat un oficial al președinției franceze înaintea summitului.

Ce măsuri sunt analizate de liderii G7

În ultimele luni, statele membre au discutat mai multe opțiuni pentru consolidarea lanțurilor de aprovizionare din afara Chinei.

Printre măsurile analizate se numără:

  • mecanisme de sprijin pentru prețuri;
  • standarde comune de piață;
  • subvenții pentru proiecte strategice;
  • contracte de achiziții garantate;
  • stimularea investițiilor private în exploatarea și procesarea mineralelor critice.

Diplomații avertizează însă că eventualele măsuri anunțate la summit vor reprezenta doar începutul unui proces de durată, întrucât construirea unor capacități alternative de extracție, procesare și reciclare necesită investiții majore și ani de dezvoltare.

Occidentul încearcă să reducă dependența de China

China domină în prezent atât extracția unor materii prime esențiale, cât și procesarea acestora. În ultimii ani, Beijingul a extins treptat restricțiile asupra exporturilor unor materiale considerate strategice.

În 2025, autoritățile chineze au limitat exporturile de magneți permanenți pe bază de pământuri rare. De asemenea, accesul companiilor americane la metale precum wolframul și antimoniul a fost restricționat.

În paralel, Statele Unite au propus la începutul anului 2026 crearea unui bloc comercial dedicat mineralelor critice.

Mineralele esențiale

Mineralele esențiale. Sursa foto: Pixabay

Inițiativa nu a ajuns însă la un consens între partenerii occidentali, în special din cauza divergențelor privind modul de funcționare și a priorităților economice promovate de administrația americană.

Dezechilibrele economice globale, un alt subiect major al summitului

Pe lângă problema mineralelor critice, liderii G7 discută și despre dezechilibrele economice globale și despre ceea ce oficialii occidentali descriu drept practici comerciale distorsionante.

Franța rezumă situația actuală printr-o formulare care reflectă preocupările europene privind economia mondială: China produce prea mult, Statele Unite consumă prea mult, iar Europa investește prea puțin.

În Europa există îngrijorări crescânde privind excedentul comercial al Chinei și extinderea competitivității acesteia către industrii cu valoare adăugată ridicată.

Mai mulți analiști descriu fenomenul drept un „al doilea șoc al Chinei”, comparabil cu impactul pe care ascensiunea industriei chineze l-a avut asupra producției occidentale în anii 2000.

Macron încearcă să mențină dialogul cu Beijingul

Înaintea summitului, președintele Franței, Emmanuel Macron, a încercat să mențină un dialog direct cu autoritățile chineze în vederea evitării unei escaladări comerciale.

Beijingul respinge însă acuzațiile Uniunii Europene privind subvențiile considerate neloiale și a avertizat în repetate rânduri că va răspunde măsurilor europene care vizează protejarea industriilor strategice.

La Bruxelles, liderii europeni urmează să discute separat utilizarea mai frecventă a instrumentelor de apărare comercială pentru a răspunde creșterii importurilor din China.

Potrivit datelor europene, deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a depășit anul trecut 360 de miliarde de euro.

„Acest lucru, desigur, nu este durabil. După cum știți, în Europa, strategia noastră este foarte clară: reducerea riscului, nu decuplarea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Inteligența artificială intră și ea pe agenda liderilor G7

Pe lângă subiectele economice, liderii G7 discută miercuri și despre dezvoltarea inteligenței artificiale.

Printre temele abordate se numără responsabilitatea sistemelor AI, rolul agenților autonomi și modul în care tehnologia poate influența diferențierea dintre informațiile reale și cele false.

La reuniune sunt așteptați și reprezentanți ai industriei tehnologice, inclusiv fondatorul OpenAI, Sam Altman, și directorul general al Anthropic, Dario Amodei.