Din cuprinsul articolului
Povestea Racului bihorean este scrisă de cercetăorul timișorean Lucian Pârvulescu, care l-a descoperit în 2019. Zilele trecute, cercetătorul a anunțat că Racul bihorean are statut oficial de protecție în România.
Racul bihorean, specie unică
Se întâmplă după publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență nr.7 din 6.03. 2025, un document care modifică OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Profesorul Pârvulescu, de la Universitatea de Vest Timișoara, spune că astfel se face un pas imens pentru conservarea unei specii unice și pentru biodiversitate. Legea interzice capturarea, uciderea sau perturbarea intenționată a racului bihorean în mediul său natural. De asemenea, distrugerea sau deteriorarea habitatelor sale este strict interzisă.
Era important ca Racul bihorean să fie recunoscut ca specie distinctă de specialiștii din întreaga lume, și în contextul în care, în Europa sunt mai puțin de zece specii native confirmate oficial. Racul bihorean are un bot mai scurt, carapacea netedă și poate crește până la aproximativ 10 cm.Trăiește doar în râurile curate de munte din județul Bihor. Este activ mai ales noaptea, când iese din ascunzători pentru a se hrăni cu larve de insecte, broaște ori frunze căzute în apă.
Tatăl Racului bihorean
Lucian Pârvulescu s-a consacrat ca tatăl racului după ce a descoperit specia denumită ştiinţific Austropotamobius bihariensis, denumire care nu vine de la Bihor, ci de la localitatea bihoreană Biharia. Demersul a fost oarecem întâmplător, ocazionat că de faptul că studenta sa, Diana Popovici, și-a dorit să plece în Germania, cu Erasmus. Atunci i-a dat o pungă de probe în speranța că cercetătorii germani îl vor reuși să descifreze genetic racul românesc. Iar surpriza avea să vină curând.
Codul genetic al Racului bihorean, descifrat de nemți
Nemții au descoperit că nimic din secvențele moleculare nu seamăna a fi rac. Studenta se îndoia că a primit probe bune, dar o nouă analiză avea să o confirme pe precedenta. Astfel, concluzia a fost că că racii din Apuseni sunt diferiți de ceilalți raci din România, dar se înrudesc cu cei croați. Profesorul a căutat explicații discutând cu geografi, paleogeografi, cu geologi. Așa a intrat pe pista oferită de Lucian Drăguț care i-a indicat să caute răspunsuri în teoria plăcilor tectonice a lui Marcian Bleahu. Aceasta spune că placa tectonică pe care se află Munții Apuseni, s-au rupt din Alpii Dinarici acum 15 milioane de ani.
Profesorul Pârvulescu a primit 1,2 milioane lei de la Bugetul de stat pentru a studia racii. În urmă cu câteva zile, Lucian Pârvulescu anunța pe contul său de socilizare că după ce a muncit din greu, a crezut în acest demers și, “chiar când părea imposibil, s-a întâmplat: racul bihorean este acum protejat prin lege!”. Altfel, toată cercetarea, monitorizarea și eforturile depuse de-a lungul anilor ar fi rămas doar un exercițiu teoretic dacă nu s-ar fi concretizat într-o măsură reală, aplicabilă.
