Puțini votanți AUR spun ce spune Moscova, toți spun ce spune Stolojan

Într-un interviu recent, Theodor Stolojan spune despre coaliția de guvernare: “uitați-vă la coteria asta transpolitică, care se împotrivește (notă: reformei administrației) și care este transpolitică, repet, PNL, PSD, USR.” Formularea elocventă a lui Stolojan pare desprinsă din exprimarea votanților AUR în marș pe străzile Capitalei cu câteva zile în urmă. De ce mobilizează AUR? Pentru că rezonează cu o dezamăgire generalizată pe care chiar și lideri ai “sistemului” politic o articulează public.

Cât de relevant a fost protestul AUR?

Chiar daca n-a impresionat cu participarea, AUR a bifat politic începutul unui alt an dificil economic

Protestul inițial convocat de Claudiu Târziu împotriva legii care înăsprește sancțiunile pentru promovarea materialelor fasciste sau extremiste a fost rapid acoperit de temele tradiționale AUR – sprijinul pentru Călin Georgescu, „turul 2”– și apoi deturnat spre nemulțumirile economice. Mare parte a participanților a mers după George Simion spre Piața Victoriei, să protesteze împotriva Guvernului. Pe Claudiu Târziu l-au urmat mult mai puțini la Ateneu, la depunerea coroanei la statuia lui Mihai Eminescu.

Nemulțumirea față de clasa politică rămâne principalul factor care transformă frustrările electoratului suveranist în mobilizare politică. Slăbiciunea coaliției de guvernare – vizibilă în conflictele interne și incapacitatea de a livra decizii dificile – amplifică această frustrare publică. Iar măsurile economice nepopulare accelerează radicalizarea și disponibilitatea pentru protest.

România se apropie de euro. Nicușor Dan: Asta înseamnă salarii mai mari și firme mai productive

Scandalul Epstein - Mandelson i-a fost fatal secretarului cabinetului Starmer. Decizia a fost luată azi

Chiar și dacă a fost doar o mobilizare politică tipică – “oameni aduși cu autocarele” - acțiunea a fost vizibilă și și-a atins scopul, pe o agendă media dominată altfel de subiecte externe. Mobilizarea stradală este dificilă pentru orice partid, nu doar pentru AUR. Nici PSD, PNL sau USR nu reușesc să adune mase mari, cu atât mai puțin în mijlocul iernii.  În plus, protestul a funcționat simbolic: există o bază militantă care răspunde la apel și întreține idee de relevanță a suveraniștilor la nivel național.

A pune semnul egal între protestul AUR și propaganda Moscovei este o eroare

Generalizarea acuzației de „agent al Moscovei” asupra protestatarilor este eronată. Chiar dacă în bule suveraniste online narativele antieuropene și cele ale propagandei rusești se suprapun. Eronată pentru că etichetarea colectivă a participanților la protest drept „oamenii Rusiei” reproduce mecanismele de delegitimare folosite și împotriva protestelor civice (ex. „oamenii lui Soroș”), trecând peste motivațiile reale ale majorității – frustrarea legitimă față de clasa politică.

În plus, demonizarea protestatarilor alimentează radicalizarea, întărind chiar actorii politici pe care îi combate. Transformarea nemulțumirii sociale într-o anatemă morală („trădători”, „agenți străini”) produce resentiment și creează un teren favorabil pentru liderii care capitalizează ideea de excludere și ostilitate față de „sistem”, în beneficiul propriu.

Un mesaj din păcate, foarte puternic: “Statul român ca un sistem de jaf automat”

„Statul român a fost înlocuit cu un sistem de jaf automat”, a spus Claudiu Târziu la protest. Afirmația funcționează ca un cadru interpretativ care traduce experiențe sociale difuze – sărăcie, insecuritate economică, neîncredere instituțională – într-o explicație ușor de internalizat. Soluția propusă – lupta împotriva „intereselor străine” – deși nu rezultă logic din diagnosticul inițial, se integrează într-un tipar de personalizare externă a vinovăției, specific societăților în care s-a sedimentat în timp percepția capturării statului și îndoiala despre funcționarea democrației. „Avem nevoie de un stat al românilor, care să îi reprezinte pe români, nu interesele străine” – acesta este narativul central al AUR.

Mesajul „un stat al românilor, nu al intereselor străine” funcționează ca pivotul discursului AUR, pentru că ambalează o frustrare profundă pe care o exprimă și Stolojan în critica sa la adresa „coteriei transpolitice”. Sentimentul că statul este permanent condus de o clasă politică incapabilă să livreze ce promite și ce au nevoie cetățenii, să consolideze instituțiile, să răspundă presiunilor economice și problemelor sociale reale.