Noi sondaje reflectă un surprinzător declin al popularității președintelui. Pandemia va accelera curentul de neîncredere în Kremlin.

Pandemia de coronavirus a creat probleme țărilor din întreaga lume, dar se pare că ea va afecta Rusia în mod deosebit, creându-i noi și complicate probleme președintelui Vladimir Putin.

Constatările unui nou studiu de la Centrtul Levada, o agenție independentă de sondaje, demonstrează că atmosfera creată de pandemie a subminat serios capacitatea Kremlinului de a asigura o creștere economică și  niște produse de interes public – două condiții-cheie ale stabilității lui Putin.

Luate împreună cu alte prognoze pe termen lung, cum ar fi cele legate de importanța tot mai mare a drepturilor populației și a urbanismului, tabloul  rezultat este surprinzător de sumbru pentru bărbatul care conduce Rusia de 20 de ani.

De pe la începutul anilor 2000, sprijinul față de Putin avea două surse principale. Prima – Kremlinul a câștigat de partea sa profesioniștii clasei de mijloc prin promisiuni vizând o creștere economică înfloritoare.

A doua – a fost atras un sprijin din partea grupărilor sociale cu venituri mici – cum ar fi funcționarii din sectorul public și pensionarii – dependente de ajutorul din partea statului și având o nostalgie a erei sovietice, alimentată prin promisiuni populiste și printr-o retorică demnă de o mare putere.

De-a lungul istoriei, rușii au acordat prioritate capacității statului de a asigura drepturi sociale în detrimental celor cetățenești – o consecință a orientării paternaliste caracteristice societăților cu moștenire comunistă – iar asta a convenit strategiei lui Putin pe un plan mai larg.

În ultimii 20 de ani, cea mai grea lovitură la adresa acestui sistem de sprijin a survenit după criza financiară din 2008.

Stagnarea economică survenită a dus la o scădere semnificativă a sprijinului față de guvern, care a culminat cu protestele la nivelul întregii țărin din 2011 și cu semnificativele pierderi electorale din acel an pentru partidul pro-Putin, Rusia Unită, în Duma de Stat.

Deși declinul sprijinului față de Putin a continuat până în 2013, în 2014, Kremlinul a reușit să-l oprească temporar  după ce a anexat regiunea Crimeea din Ucraina, ceea ce a dus la o întărire a mobilizării patriotice și naționaliste.

Acest efect a durat aproximativ doi ani și jumătate, dar lenta erodare a sprijinului față de Putin a reapărut prin 2017.

Probabil, actuala pandemie va afecta Rusia chiar mai mult decât criza financiară din 2008.

În primul rând, o scădere precipitată a prețurilor petrolului, la care se adaugă eventualul blocaj al activității economice va afecta strctural economia pe termen lung.

Comparativ cu luna octombrie a anului 2019, în mai 2020, de două ori mai mulți ruși s-au plâns de întârzierea plății salariilor, de reducerea acestora sau de concedieri.

După criza din 2008, asta i-a împiedicat pe ruși să-și dea seama cu adevărat de starea economiei.

Până în luna martie, înainte ca majoritatea provinciilor rusești să impună politici de distanțare socială, Centrul Levada a înregistrat un declin de 20% al indexului vizând opinia consumatorilor.

Dar situația din acest an arată mai proastă decât cea din 2008. De exemplu, procentul de încredere în Putin, măsurat întrebându-i pe oameni care sunt politicienii în care au cea mai mare încredere, a scăzut de la 34% în ianuarie la 25% în mai 2020.