Politica
Publicarea detaliilor din declarațiile de avere, restricționată de CCR. Motivarea a fost publicată
Din cuprinsul articolului
Judecătorii Curții Constituționale au publicat motivarea deciziei prin care au eliminat obligația de a publica declarațiile de avere, precum și veniturile partenerilor și copiilor.
Decizia CCR și opiniile judecătorilor
Această decizie a fost adoptată cu dificultate, având în vedere că trei judecători au formulat o opinie concurentă, iar alte trei judecătoare au exprimat o opinie separată. Judecătorii Cristian Deliorga, Attila Varga și Gheorghe Stan au susținut opinia concurentă, în timp ce judecătoarele Livia Stanciu, Iuliana Scântei și Mihaela Ciochină au avut o opinie separată.
Motivarea Curții Constituționale subliniază importanța transparenței în administrația publică într-un stat de drept, dar evidențiază că aceasta trebuie exercitată proporțional, respectând drepturile fundamentale, în special dreptul la viață privată.
Curtea a remarcat că, deși declarațiile de avere au un scop legitim prevenirea corupției și asigurarea integrității ele nu trebuie să impună o sarcină excesivă sau nerezonabilă asupra persoanelor obligate să le completeze.
Un aspect esențial discutat de Curte este caracterul „pe propria răspundere” al declarațiilor de avere. Deși persoana obligată să depună declarația răspunde pentru informațiile care o privesc direct, nu același lucru se aplică veniturilor și bunurilor soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere.
Curtea a subliniat că aceste persoane sunt, în esență, terțe în raport cu declarația de avere și pot refuza să comunice informații, având dreptul la confidențialitate sau putând ascunde anumite aspecte fără știrea declarantului.
Astfel, impunerea de sancțiuni penale declarantului pentru lipsa unor date inaccesibile sau imposibil de verificate este considerată excesivă și disproporționată. Curtea a concluzionat că textul legal este constituțional doar în măsura în care nu impune asumarea de către declarant, sub sancțiunea răspunderii penale, a veridicității informațiilor referitoare la alte persoane.
Publicitatea declarațiilor de avere și protecția datelor personale
Curtea a continuat prin analiza regimului publicității declarațiilor de avere, concentrându-se pe articolul 12 alineatul (6) din lege, care prevede publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Instanța a reiterat jurisprudența anterioară privind protecția vieții private, subliniind că publicarea online a unor date personale trebuie să respecte cerințele de necesitate, proporționalitate și adecvare.
În opinia Curții, publicarea neanonimizată a informațiilor detaliate cum ar fi adresele imobilelor, numele coproprietarilor, creditorilor sau beneficiarilor depășește necesitățile evaluării integrității funcționarilor și devine o expunere publică a unor date sensibile, fără o justificare adecvată. Curtea a avertizat că o astfel de măsură poate crea efecte de intimidare sau stigmatizare, nu doar pentru declarant, ci și pentru membrii familiei acestuia sau alte persoane menționate în declarație.
Un alt argument important al Curții se referă la dezechilibrul legislativ dintre scopul urmărit prevenirea corupției și asigurarea transparenței și efectele produse, care afectează sever viața privată. Deși legea permite anonimizarea parțială, acest mecanism nu este aplicat eficient și nu protejează suficient datele personale.
Curtea a subliniat că accesul autorităților competente la datele complete din declarațiile de avere este asigurat prin mecanismele interne ale ANI, astfel că publicarea lor pe internet nu aduce un plus de eficiență, ci doar un risc crescut de încălcare a vieții private.
Curtea Constituțională a stabilit că transparența și integritatea în funcțiile publice trebuie promovate prin mijloace eficiente, dar care respectă limitele impuse de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Obligația de a răspunde penal pentru datele altor persoane și publicarea extensivă a datelor personale nu pot fi justificate de interesul public, dacă se realizează cu prețul încălcării drepturilor fundamentale.
Astfel, Curtea a admis parțial excepția de neconstituționalitate și a impus o interpretare conformă cu Legea fundamentală, care protejează demnitatea, viața privată și siguranța juridică a persoanelor vizate.
Reacții și implicații pentru legislație și societate
Curtea a subliniat, de asemenea, necesitatea unei legislații actualizate, adaptate la evoluția societății, care să definească clar persoanele obligate să depună declarații de avere și de interese. În motivarea deciziei, Curtea a menționat că, în contextul societății românești, atât prezența Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului funcționarilor publici sunt esențiale și democratice.
Curtea a subliniat că fenomenul corupției și practicile asociate trebuie continuu prevenite și combătute, iar legiuitorul are obligația de a crea un cadru normativ eficient care să asigure standardele de integritate specifice unui stat de drept.
De asemenea, Curtea a invocat dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială, subliniind că acestea pot crea modele comportamentale personalizate pentru fiecare declarant, ceea ce, coroborat cu expunerea informațiilor private în spațiul public, prezintă un risc pentru demnitatea umană și individualitatea persoanei, fragilizând protecția constituțională a vieții private.
Pe 29 mai, CCR a decis că declarațiile de avere nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor și a declarat neconstituțional articolul care prevedea publicarea acestora. Decizia CCR este definitivă și obligatorie, neputând fi contestată.
Agenția Națională de Integritate, care centralizează și verifică declarațiile de avere, a susținut că decizia CCR încalcă angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani și că 12 milioane de declarații vor fi anulate.
Nicușor Dan a reacționat, afirmând că decizia Curții Constituționale contravine principiului esențial al democrației transparența în exercitarea funcțiilor publice, subliniind că accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public.
Președintele României a adăugat că, dacă motivarea deciziei identifică deficiențe tehnice în legislația actuală, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze rapid.
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a afirmat că transparența este un instrument administrativ eficient în combaterea corupției și a susținut modificarea legilor pentru a asigura în continuare accesul public la informații relevante.
