Sursa foto: gov.roSurse social-democrate citate de Libertatea susțin că USR nu ar fi inițiat nicio propunere concretă, deși a criticat PSD pentru blocarea negocierilor.
PSD acuză USR că nu a participat cu idei la pachetul al doilea de măsuri
„La USR nu vedem nicio propunere, nicio inițiativă, dar se prezintă ca cei care blochează. Economia are nevoie de soluții reale, nu de discursuri,” au declarat oficiali PSD.
Reacția vine după ce ministrul USR al Economiei, Radu Miruță, a acuzat lipsa de transparență în numirile din companiile de stat și a subliniat că reforma economică trebuie să fie bazată pe meritocrație. Totodată, el a acuzat că absența PSD dintr-unele ședințe de coaliție a întârziat adoptarea pachetului doi, din cauza tensiunilor interne și a alegerilor partidului.
Astfel potrivit acelorași surse, propunerea privind guvernanța corporativă (CA-uri, indemnizații) a aparținut PSD, prin Secretariatul General al Guvernului, cea privitoare la reforma pensiilor speciale, Ministerul Muncii, deținut de PSD, reforma din Sănătate tot PSD.
Reforma administrației publice locale s-ar fi făcut la Ministerul Dezvoltării deținut de UDMR), cu amendamente propuse de AMR și UNCJR, condus de PSD iar măsurile fiscale de Ministerul Finanțelor, condus de PNL.

Sursa foto: facebook
Ce modificări au avut loc prin primul pachet fiscal
Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului la începutul lunii iulie, a intrat în vigoare la 1 august. Acesta a vizat reducerea deficitului bugetar prin:
-
creșterea TVA la 21%
-
ajustarea taxării pensiilor de peste 3.000 de lei, prin obligarea la plata contribuției la CASS pentru sumele care depășesc plafonul.
Ce pregătește Guvernul Bolojan în al doilea pachet fiscal
Al doilea pachet ar putea include, printre altele, măsuri privind pensiile magistraților, reforma companiilor de stat și alte modificări fiscale.
Acesta urmează să fie prezentat oficial de premierul Ilie Bolojan săptămâna viitoare și va fi asumat de Guvern.
Scopul principal al măsurilor este reducerea cheltuielilor publice și stabilizarea bugetului României, după ce, în anul precedent, deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.