Comisia buget – finanțe din Camera Deputaților a devenit ieri, pe fondul discuțiilor privind francul elvețian, un Turn Babel. Pentru prima oară s-au întâlnit toate părțile implicate, dar nu a existat niciun dialog. Politicienii au marcat momentul cu remarci populiste.

Deși este o chestiune ce ar trebui rezolvată mai degrabă între bancheri și propriii clienți, așa cum se întâmplă și în alte țări, problema creșterii francului elvețian a ajuns ieri în dezbaterea politicienilor din Comisia buget – finanțe a Camerei Deputaților. Aceștia au încercat să găsească o soluție pentru clienți, alături de bancheri și re prezentanții împrumutaților. Dacă sus ținătorii celor cu credite au propus soluții radicale, bancherii au încercat să aducă argumente prin care să arate că efectul creșterii francului nu este atât de dezastruos.

Susținătorii clienților doresc, nici mai mult nici mai puțin, ca întreaga creștere a francului să fie ștearsă, iar creditele să fie rambursate la cursul leu franc din ziua acordării (adică 1,8 – 2,8 lei/franc, față de 4,5 lei/franc, cât este în prezent). „Propunem ca împrumuturile să fie convertite din franci în lei, la nivelul din ziua acordării lor. Majoritatea creditelor în franci au fost acordate pentru credite ipotecare. Nu poți arunca vina pe consumatori, când au existat norme de credit avizate de BNR. E incorect să îi acuzăm pe oameni de lăcomie. Respingem cu tărie teoria că băncile ar pierde din această conversie”, a spus ieri, la audieri, Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF). La rândul lor, reprezentanții opoziției au susținut ideea. Apărând cauza împrumutaților, Gheorghe Ialomițianu (PDL), membru în comisie, a încercat să pună presiune pe putere: „Conversia francilor. Vă opuneți, domnule Vâlcov?”, l-a întrebat acesta pe ministrul de Finanțe. „Nu, nu ne opunem dacă acest lucru este aprobat şi de băncile comerciale”, a răspuns Darius Vâlcov.

Cum văd bancherii situația

În timp ce se vorbea despre soluții radicale, salvatoare pentru clienți, bancherii au atras atenția că nu este vorba doar de cazuri tragice printre cei care au luat împrumuturi. Mulți au fost mânați efectiv de lăcomie, au lăsat aceștia să se înțeleagă. „Nu toate băncile din România au dat credite în franci elveţieni, volumul fiind relativ mic. Cifra este de 76.000 de mii de oameni, nu sute de mii. Aici se regăsesc și oameni care au luat credit pentru o locuință, dar și oameni care au luat pentru a treia sau a patra locuință. O conversie la un curs istoric nu s-a întâmplat până acum în alte țări”, a spus șeful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

Banca Națională a încercat la rândul său să se spele pe mâini. „De ce nu a fost interzisă creditarea pe franci? Măsura ar fi venit ca sancțiune, iar dacă BNR intervenea în acest fel, puteam fi trași la răspundere penală”, a comentat Nicolae Cinteză, șeful supravegherii din Banca Națională. Cu toate astea, trebuie reamintit că nomele BNR au permis românilor să se împurmute până la 70% din salariu, ceea ce nu s-a întâmplat în nicio țară europeană.

Soluții de mijloc

În condițiile în care susținătorii băncilor și cei ai clienților au dat vina unii pe alții pentru situația de față, au venit și propuneri care vizează soluții de mijloc. Ana Birchall, senator PSD, a propus constituirea unui fond de solidaritate, care ar însemna un procent din profiturile băncilor, ar ajuta persoanele care se vor afla în imposibilitatea de a achita ratele. De asemenea, aceasta a propus conversia creditului în lei la un curs care să reprezinte o medie între toate cotațiile pe care le-a avut francul de-a lungul perioadei de derulare a creditului.

Elanul populist reînvie „Electorata”

Reprezentantul statului, ministrul Darius Vâlcov (foto), a readus în discuție celebra „Electorată”, lansată, cum a spus chiar el, la mijlocul anului trecut, dar care nu a produs niciun efect, adică nu a avut niciun beneficiar. Ministrul a propus refacerea ordonanței, așa încât să poată avea „și mai mulți” beneficiari. Astfel, prin modificările ce vor fi aduse, plafonul veniturilor celor care ar beneficia de pe urma măsurii ar urma să crească de la 2.200 de lei, la 3.000 de lei.

De ce ridică probleme această măsură? Practic, electorata prespupune diminuarea ratei lunare cu o anumită sumă, timp de doi ani. În schimb, în următorii doi ani rata revine la normal și se adaugă și suma neachitată în perioada anterioară. Statul oferă în această perioadă de creștere a ratei un ajutor, sub forma unei deduceri a impozitului pe venit. Astfel, salariul celui care are împrumutul, crește. Dar această majorare poate fi incomparabil mai mică decât creșterea ratei, ceea ce înseamnă că se poate ajunge în situația ca împrumutul să nu mai poată fi plătit.