Social
Proba de competențe digitale de la Bacalaureat, oglinda unei generații nepregătite pentru piața muncii. Cât de mult contează nota obținută
Liceeni. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază, inclusiv în rândul tinerilor, potrivit specialiștilor de la ICDL – The Digital Skills Standard. În acest context, proba digitală de la Bacalaureat nu mai este privită doar ca o formalitate administrativă, ci ca un indicator al abilităților reale pe care elevii le vor folosi după finalizarea liceului, în facultate, la primul loc de muncă și în viața de zi cu zi.
Un sistem educațional în care digitalul devine esențial
Potrivit reprezentanților ICDL, Bacalaureatul aduce în prim-plan aceleași teme legate de note, promovare și presiune, însă mai puțin se discută despre competențele reale cu care elevii rămân după examen.
România se află printre statele cu cele mai scăzute niveluri ale competențelor digitale din Uniunea Europeană, iar acest lucru ridică tot mai clar problema diferenței dintre o diplomă obținută la finalul studiilor și abilitățile reale, necesare și utilizabile în viața profesională.
„Mai rar se vorbește însă despre ce rămâne după examen. Iar într-o țară care pare digitalizată la suprafață, dar continuă să aibă cel mai slab nivel de competențe digitale de bază din UE, întrebarea importantă devine alta: pleacă elevul mai departe doar cu o probă bifată sau și cu o abilitate demonstrabilă, utilă în facultate, la primul job și în viața de zi cu zi?”, arată aceștia.
Bacalaureat. Sursa foto: Arhiva EVZ
Cât de importante sunt, de fapt, competențele digitale
Competențele digitale au devenit esențiale în aproape orice domeniu, deoarece sunt necesare pentru utilizarea documentelor, realizarea prezentărilor, lucrul cu date, colaborarea online sau verificarea informațiilor. În același timp, ele includ tot mai mult și capacitatea de a înțelege instrumentele bazate pe inteligență artificială, care sunt deja integrate în educație și pe piața muncii.
„Tot mai mult, această competență înseamnă și capacitatea de a înțelege cum funcționează instrumentele bazate pe inteligență artificială, cum pot fi folosite eficient și unde trebuie privite cu discernământ. Într-un context în care AI intră rapid în educație și pe piața muncii, alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale devine parte firească a competenței digitale de bază”, potrivit sursei.
România, în urma mediei europene
Datele recente arată un decalaj semnificativ între România și media Uniunii Europene. În 2025, doar 32% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, în timp ce media europeană este de 60%. Situația este similară și în rândul tinerilor, unde România înregistrează un procent de 52% pentru grupa de vârstă 16-29 de ani, comparativ cu 75% la nivel european.
Conform sursei, doar 6% dintre tinerii români au urmat un curs online în 2025, în timp ce media UE este de 22%. De asemenea, aproximativ 44% dintre tinerii români au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă, sub nivelul european de 63,8%, ceea ce arată că decalajul nu este doar statistic, ci și practic.
„De aici vine și miza reală a probei de competențe digitale de la Bacalaureat. Nu doar dacă este trecută, ci ce anume certifică ea în mod real. Pentru că una este să închizi o etapă de examen și alta este să rămâi cu o dovadă clară că poți funcționa competent într-un mediu digital”, mai spun specialiștii.
Proba digitală de la BAC, între formalitate și competență reală
În acest context, proba de competențe digitale de la Bacalaureat capătă o semnificație mai profundă, deoarece nu mai este vorba doar despre promovarea unui examen, ci despre ceea ce certifică în mod real această evaluare. Specialiștii atrag atenția că diferența dintre o probă bifată și o competență reală utilizabilă în viața profesională este esențială pentru viitorul elevilor.
Tot mai mulți elevi aleg forme de certificare care permit echivalarea acestei probe, dar care oferă și o validare concretă a abilităților digitale. Peste 160.000 de liceeni din România au echivalat până acum proba de competențe digitale prin ICDL PROFIL BAC, ceea ce arată interesul pentru o certificare recunoscută și dincolo de examenul de Bacalaureat.
Reprezentanții ICDL România atrag atenția că aceste competențe nu mai reprezintă un avantaj opțional, ci o condiție de bază pentru accesul pe piața muncii. În opinia lor, un tânăr fără competențe digitale nu este doar dezavantajat, ci nu poate concura în mediul profesional actual.
„Competențele digitale nu mai sunt un avantaj competitiv , sunt un bilet de intrare. Un tânăr fără aceste abilități nu concurează dezavantajat. Pur și simplu nu poate concura”, mai arată echipa ICDL România.
O discuție care depășește examenul de Bacalaureat
Discuția despre proba digitală de la Bacalaureat depășește astfel sfera procedurilor administrative și se mută în zona de substanță, unde contează mai mult ce știe efectiv un elev să facă decât simpla promovare a unei probe.
În final, miza nu este doar trecerea unui examen, ci pregătirea reală pentru o societate în care tehnologia este prezentă în aproape toate domeniile de activitate.
„Poate că tocmai de aceea discuția despre proba digitală de la BAC ar merita mutată din zona procedurilor în zona substanței. Nu doar dacă poate fi echivalată, ci dacă ea validează ceva util. Nu doar dacă examenul a fost trecut, ci dacă elevul pleacă mai departe cu o competență demonstrabilă, una pe care o poate arăta în CV, la admitere, la interviu. Pentru că, la final, într-un examen important nu contează doar ce bifezi, ci și ce rămâne cu tine mai departe”, mai arată sursa.
