Miercuri, 14 octombrie 2015, Klaus Iohannis a ținut o Conferință de presă.

La sindrofie, după încheierea Statementului, Klaus Iohannis a fost întrebat:

„Ramona Avramescu, TVR: Domnule preşedinte, cum comentaţi declaraţiile domnului Jean-Claude Juncker în legătură cu atitudinea UE faţă de Rusia, şi anume că ar trebui să trateze Rusia în mod corect, de la egal la egal? Şi dacă credeţi că această declaraţie, această poziţie a domnului Juncker ar modifica cumva linia de politică externă a UE, şi a României în special, care are un Parteneriat strategic cu SUA?”

O întrebare – să recunoaștem tendențioasă – prin care se sugera  răspunsul: Președintele Comisiei Europene contrazice poziția României de partener strategic al SUA.

Acestei întrebări, președintele i-a dat următorul răspuns:

„Klaus Iohannis: Această poziţie este una surprinzătoare şi voi afla mai multe detalii cu ocazia întîlnirilor pe care le voi avea cu ocazia Consiliului European. Este neobişnuit ca preşedintele Comisiei Europene să facă declaraţii în chestiuni cheie fără să armonizeze aceste declaraţii cu statele membre. În acest sens prefer să aflu prima dată ce a dorit să spună şi după aceea să comentăm.”

Prin răspunsul dat la întrebarea ziaristei, Klaus Iohannis e primul șef de stat din Uniunea Europeană care se pronunță critic în legătură cu    declarația lui Jean-Claude Juncker.

Iar România, prin vocea președintelui, e prima și singura țară europeană care interpretează declarațiile lui Jean-Claude Juncker ca anti- americane și pro-rusești.

Cine urmărește Russia Today va fi băgat de seamă că una dintre țintele propagandei rusești e cea de a arăta  lumii că  legătura translatnică scîrțîie, că Europa s-a săturat de dominația Americii, că liderii europeni pledează pentru o apropiere de Rusia.

Relațiile dintre America și Puterile Europene sînt tipice relațiilor dintre  parteneri care se supun democrației internaționale, spre deosebire de relațiile de pe vremuri dintre URSS și țările lagărului socialist.

În cadrul acestor relații trainice apar deseori deosebiri de vederi, chiar și mici  discordii.

A interpreta asta drept o rupere a relației dintre Uniunea Europeană și America pentru a se trece la o relație privilegiată între Uniunea Europeană și Rusia mi se pare o aberație periculoasă.

Asta e una dintre explicațiile că nici un lider european n-a abordat public declarațiile lui  Jean-Claude Juncker.

Prin declarația de la Cotroceni, Klaus Iohannis a făcut fără să vrea jocul Moscovei.

Înainte de a deschide gura și a zice asta, Klaus Iohannis, care știa că va fi întrebat despre Declarație a verificat textul și împrejurarea?

Firește că nu.

El a plecat de la cele date de televiziunile de știri.

Cît despre poziție, el a copiat-o pe cea a lui Traian Băsescu, fost președinte, dar actualmente, simplu membru al unui partid politic.

Nimeni din presă n-a catadicsit să meargă la sursă înainte de a lansa isteria cu declarația lui Jean-Claude Juncker.

La Passau în Germania, Verlagsgruppe Passau ( un Grup de presă)  a organizat anul acesta manifestarea Omul în Europa  2015 (Menschen in Europe 2015).

Manifestarea cuprinde conferințe publice urmate de dezbateri cu invitatul de onoare, concerte simfonice, muzică folk, expoziții foto.

Conferințele atacă teme de interes subsumate Programului. Ultima s-a intitulat Is the church in need of reforamation? ( Are neovie biserica de refomare?)

Pe  8 octombrie 2015, s-a desfășurat dezbaterea  Euro, Russia, Refugees – which perspective for the European Union (Euro, Rusia, Refugiații – care este perspectiva pentru Uniunea Europeană). Invitat a fost Jean Claude Juncker. După ținerea unui discurs, președintele Comisiei Europene a participat la  un dialog în fața sălii cu celebrul jurnalist german  Udo Von Campen.

Prezența publicului,  dialogul dintre moderator și invitat fac din momentul din 8 octombrie 2015 unul al schimbului de idei mai degrabă decît al declarațiilor politice.

Discursul, publicat pe site-ul UE a abordat marea problemă a refugiaților, dat fiind că la Passau e cel mai mare lagăr de Refugiați din Germania. Jean Claude Juncker tocmai vizitase un centru de triere.

Spre finele Discursului, președintele Comisiei Europene  s-a referit, printre problemele UE cu care se confruntă Europa și la relația cu Rusia.

Textul din discursul publicat pe site-ul Comisiei Europene, cu valoare de declarație oficială,  e acesta:

„Apoi avem problema majoră a Rusiei. Când Zidul a căzut, toată lumea a sperat, în contextul schimbărilor  de pe continent, că totul va fi mai bine, inclusiv eu ca și copil al Războiului Rece. Dar lucrurile nu s-au îmbunătățit. Nu este acceptabil ca președintele Putin să retraseze granițele în Europa. De aceea am impus sancțiuni, care nu sunt forma cea mai inteligentă de reacție politică. Dar fie pornești un război, fie impui sancțiuni. Prefer sancțiunile în favoarea conflictului militar. Nu suntem obligați să ne îmbrățișăm cu Rusia.  Dar trebuie să creăm o legătură cu Rusia care va lăsa generațiilor viitoare o hartă a Europei și un continent european unde viața este bună. De aceea trebuie să facem tot posibilul să avem o relație cât mai potrivită cu Rusia. Aceasta nu este foarte sexy, dar așa trebuie să fie. Nu putem continua pe această cale. Siria ne-a arătat unde poate duce. ”

De remarcat că la acest pasaj despre Rusia, sala a aplaudat.

După Conferință a avut loc spectacolul dialogului dintre  invita și moderator.

La un moment dat, moderatorul a  abordat chestiunea spinoasă a Rusiei. A urmat un schimb de replici din care agențiile de presă au extras și difuzat  pe  fluxurile lor  vorbele lui Jean Claude Juncker despre necesitatea ca Europa să țină cont în relația pragmatică cu Rusia și de propriile interese, nu numai de cele ale Americii:

”Trebuie să înceteze influenţa SUA asupra relaţiilor dintre UE şi alte ţări... Da, spun cu mare sinceritate acest lucru, trebuie să-i tratăm pe ruşi în mod corect. Din conversaţiile mele cu Putin ştiu că nu acceptă fraze precum cele în care Barak Obama a afirmat că Rusia este o putere regională. Ce vrea să spună asta? Rusia nu poate fi tratată astfel!...  Rusia vrea să fie tratată de la egal la egal şi, în această privinţă, ruşii au dreptate... nu trebuie să-i împingem din rîndul întîi al scenei deoarece, aşa cum am văzut, vor face foarte repede să se vorbească despre ei”.

E lesne de observat din documente și împrejurări că:

1.    Observațiile despre   influența SUA asupra politicii externe a UE au fost făcute în cadrul colocvial al dialogului și nu în cadrul Conferinței propriu zise, publicate pe site-ul Comisiei Europene.   Din căte mi-amintesc ca președinte de republică, Traian Băsescu a ținut de fiecare dată să ne avertizeze că una e poziția sa exprimată la pupitrul de la Cotroceni, cu steagul în spate și alta e poziția sa exprimată într-un interviu sau pe facebook.  De ce n-ar avea dreptul și Jean Claude Juncker la această diferențiere care se face obligatoriu în  lumea modernă?

1) Președintele Comisiei Europene n-a declarat că UE trebuie să se rupă de SUA și să se apropie de Rusia. A spus că America nu mai trebuie să  influențeze asupra relațiilor dintre UE și alte țări, printre alte țări numărîndu-se nu numai Rusia, dar și China, Iranul.

2) Președintele Comisiei Europene a  ținut să precizeze că nu e vorba de îmbrățișări cu Rusia, dar că  Uniunea Europeană, care, spre deosebire de America, e vecină de continent cu Rusia, trebuie să aibă o abordare pragmatică în relația cu Moscova.

A observat însă că în unele probleme, se poate avea și trebuie să se aibă o poziție diferită față de SUA.

3) Jean-Claude Juncker e președintele Comisiei Europene. Nu înțeleg de ce nu-și poate permite să-l critice pe Barack Obama.

Că doar nu e președintele României, colonie a Americii.

Cu toate acestea,  împotriva Declarațiilor lui Jean Claude Juncker, Traian Băsescu a pornit o veritabilă cruciadă.

Sîmbătă, 10 octombrie 2015, la Consiliul Național al PMP el a afirmat:

”Pe mine m-a contrariat declaraţia lui Jean-Claude Juncker (…) în care pur şi simplu spunea: «trebuie să ne apropiem de Rusia şi să nu-i lăsăm pe americani să facă jocurile în Europa». Da, dar Europa nu-şi poate garanta singură securitatea. Ori acest mesaj înseamnă să cedăm Rusiei tot ce vrea, ca să stăm liniştiţi. Păi, îmi pare rău, dar această abordare a dus şi la cel de-al Doilea Război Mondial, prin cedări succesive”.

Mult mai important, Traian Băsescu a văzut în vorbele lui Jean Claude Juncker semnul unor decizii luate la Bruxelles fără știința României și în defavoarea României:

”Cred că ceva se întâmplă la Bruxelles, iar România nu participă la ceea ce se întâmplă, din păcate. România este puţin în afară şi neaducerea în dezbatere publică a marilor subiecte este o mare greşeală.

Marți, 13 octombrie 2015, intervenind prin telefon la B1tv, Traian Băsescu a lansat teoria unei trădări a României în fața Rusiei de către Franța și Germania.

„«E o involuție formidabilă a UE în raporturile cu Rusia. Vă asigur că declarațiile lui Juncker de la Passau nu sînt declarații făcute că așa crede el. Acele declarații au avut binecuvîntarea Germaniei și a Franței, nu și a Marii Britanii. Juncker e doar un exponent a unor poziții a marilor puteri economice și militare din interiorul UE. De aceea eu am reacționat și m-a surprins că nu a existat o reacție extrem de dură pentru că oricine înțelege că nu le-a făcut de capul lui. Și le-a mai și făcut la Passau, în Germania, nu în altă parte.

Din punct de vedere al susținerii nevoilor noastre de securitate în interiorul UE trebuie făcute clarificări imediate, iar președintele trebuia să aibă o reacție extrem de tăioasă în raport cu declarațiile lui Juncker. Reacția nu a existat. Autoritățile de la București trebuie să fie active pentru că nu este permis ca Junker să facă aceste declarații fără a da doi bani pe interesele României.

Franța și Germania au pretenția eronată că pot vorbi în numele Uniunii Europene și, probabil, opoziția lor față de aderarea României la Schengen este o concesie făcută lui Putin». (…)

Cele două puteri europene, Franța și Germania, au pretenția eronată că pot vorbi în numele Uniunii Europene, iar România nu trebuie să recunoască acest fapt. Nu i-am văzut înghesuindu-se pe prea mulți francezi și nemți să vină în comandamente. Îi aducem eventual cu arcanul, că altfel nu prea vin.”

Din cîte se vede, Traian Băsescu sare cu mult peste interpretarea vorbelor spuse de către Jean -  Claude Juncker la  o manifestare fără caracter politic.

Fostul președinte   avansează teoria unui spectaculoase răsturnări de alianță, în genul celei petrecute la finele celui de-al doilea Război mondial, cînd fosta aliată- URSS- împotriva Germaniei și Japoniei a devenit dușmana Americii, iar fostele dușmane – Germania și Japonia- au devenit amicile Americii.

Potrivit lui Traian Băsescu, declarațiile lui Jean - Claude Juncker anunță ruperea relației transatlantice dintre SUA și UE și stabilirea unei alianțe dintre Franța și Germania  și Rusia. În cadrul acestei răsturnări dramatice,  România – susține Traian Băsescu- e pe cale de a fi trădată de Marile Puteri Europene.

Iar această realitate sumbră, amintind de cea din 1940, nu e sesizată de președintele Klaus Iohannis. Traian Băsescu  susține că e un simplu pensionar.

Eu zic că e un simplu politician.

De unde are Traian Băsescu datele secrete care să-i susțină teoria potrivit căreia la Passau în Germania președintele Comisiei Europene a anunțat răsturnarea alianțelor postbelice?

Iată o întrebare la care fostul președinte nu ne-a răspuns.

Și nici nu cred că ne va răspunde, deoarece e vorba, ca și-n cazul Crizei Refugiaților, de asumarea unei politici  de lider de partid și nu de fost președinte. O politică menită a-i  aduce capital  rapid electoral.

În cazul de față e vorba de politica- amintind de partidele naționaliste- a așa zisului pericol al trădării  unei țări mici  de către Marile Puteri.

O politică de lungă carieră în istoria României  marcate de lamentări despre soarta noastră nefericită.

Traian Băsescu e un simplu politician român.

Nu conduce nimic, nici măcar PMP.

Are dreptul să susțină orice  poziție, deoarece ea, această poziție, nu e identificată cu poziția României pe scena europeană și internațională.

Dar Klaus Iohannis?!

Klaus Iohannis e președintele României.

N-ar fi trebuit Klaus Iohannis să răspundă mult mai prudent decît a făcut-o, invocînd- dacă știa- caracterul colocvial al momentului în care a  făcut  Jean Claude Juncker afirmațiile despre relația cu Federația Rusă?

Președintele unei țări precum România ar trebui să fie mult mai reținut în   pozițiile sale de politică externă. Chiar și  riscînd ca Traian Băsescu să-l critice după aceea pentru prudența sa.