Istanbul Bridge / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
China a încheiat cu succes prima călătorie pe o nouă rută maritimă ce leagă țara de Europa prin Arctica, un traseu pe care Beijingul îl propune ca viitor coridor regulat în cadrul inițiativei „Drumul Polar al Mătăsii".
Această realizare deschide posibilitatea unui al treilea coridor maritim pentru China, alături de rutele clasice prin Canalul Suez și ocolind Capul Bunei Speranțe.
Geopolitica și logistica noului coridor China - Europa prin Arctica
Nava container „Istanbul Bridge” a ajuns în portul Gdansk din Polonia după o călătorie de 20 de zile, plecând din Ningbo, estul Chinei.
Aceasta a marcat prima traversare efectivă pe ruta numită „Arctic Express China-Europa”, pe care Beijingul o integrează în proiectul mai amplu „Drumul Polar al Mătăsii”.
Yang Linsheng, de la Academia Chineză de Științe, a declarat:
„Țara dorește să încorporeze Pasajul de Nord-Est în sistemul său global de transport”, subliniind potențialul rutelor arctice de a redirecționa între 10% și 30% din comerțul sino-european și de a reduce presiunea asupra coridoarelor tradiționale.
Proiectul se bazează pe Ruta Maritimă Nordică administrată de Rusia, care intenționează să investească aproximativ 22 de miliarde de dolari până în 2035 și să asigure tranzitul permanent al spărgătoarelor de gheață, potrivit CCTV.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a precizat că Beijingul va „coopera cu Rusia și alte țări interesate de dezvoltarea și protejarea Arcticii”.
Avantaje și limitări sezoniere
Călătoria inaugurală a durat 20 de zile, comparativ cu 40-50 de zile necesare prin Canalul Suez sau Capul Bunei Speranțe.
Beijingul urmărește reducerea timpului de tranzit la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe, în Regatul Unit.
Nava Istanbul Bridge a transportat aproximativ 4.100 de containere, mai puține decât navele mari de pe rutele tradiționale, dar cu marfă de valoare, precum module fotovoltaice și componente de baterii.
Li Ming, manager de logistică într-o companie de energie regenerabilă, a explicat:
„Anterior, trecerea prin Suez dura 40 de zile, iar produsele riscau să se deterioreze; acum, cu doar 18 zile de călătorie, controlul calității este mai precis.”
China's manned submersibles have completed a landmark Arctic mission, conducting the world's first manned deep-sea exploration of the Gakkel Ridge in the Eurasian Basin.
Over two months, researchers carried out multiple surveys, reaching a depth of 5,277 meters, showcasing… pic.twitter.com/stQV9pd4Y6
— China Focus (@China__Focus) October 28, 2025
Yang Linsheng a adăugat că noua rută poate scurta timpii de tranzit cu aproximativ 10 zile și reduce costurile cu circa 35%.
Totuși, ruta este utilizabilă doar în lunile de vară, cu o fereastră de navigație de aproximativ 120 de zile, și depinde de infrastructura rusească și costul ridicat al spărgătoarelor de gheață.
Topirea gheții în Arctica și impactul asupra mediului
Topirea accelerată a gheții în Arctica, unde temperaturile cresc de trei ori mai repede decât media globală, a permis crearea unei ferestre de navigație de aproximativ patru luni prin Pasajul de Nord-Est.
Conform NOAA, în perioada 2023–2024, Arctica a înregistrat a doua cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată, iar în martie 2025 stratul de gheață a atins cea mai mică extindere pe timp de iarnă de la începutul măsurătorilor prin satelit.
Ruta este promovată de China ca model de „transport verde” cu până la 50% mai puține emisii, însă experții atenționează asupra riscurilor.
Traficul naval în apele polare poate elibera carbon negru, accelerând topirea gheții, și poate facilita răspândirea speciilor invazive. Analistul Malte Humpert, de la Institutul Arctic, a afirmat:
„Arctica nu va înlocui Canalul Suez începând de mâine, dar va deveni un complement important.”
China intenționează să opereze ruta cu regularitate începând din 2026, ceea ce va necesita cooperare internațională și reglementări de mediu pentru o Arctică tot mai accesibilă și disputată.
