International
Premiul Nobel pentru Pace, între o alegere sigură și sfidarea lui Trump. Favoriții și speculațiile din acest an
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Anunțul acordării Premiului Nobel pentru Pace stârnește din nou dezbateri aprinse în mediul internațional, într-un moment marcat de numeroase conflicte armate. Deși președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost propus pentru această distincție, analiștii și experții consultați de marile agenții de presă consideră că șansele sale de a câștiga sunt minime, mai ales pe fondul conflictului militar cu Iranul. Cu toate acestea, amprenta liderului de la Casa Albă se va face simțită în decizia pe care o va lua comitetul norvegian, conform Reuters.
Premiul Nobel pentru Pace, între o alegere sigură și sfidarea lui Trump. Favoriții și speculațiile din acest an
Distincția acordată anul trecut Mariei Corina Machado, reprezentantă a opoziției din Venezuela, a marcat un moment fără precedent în istoria de 125 de ani a premiului. Acordarea distincției a survenit în urma unor presiuni constante din partea lui Donald Trump, care își dorea foarte mult această recunoaștere. Ulterior, Machado i-a oferit medalia sa de aur liderului american, căutând să obțină sprijin pentru democrația din țara sa.
În acest context, cei cinci membri ai comitetului de selecție vor fi extrem de atenți să desemneze o persoană sau o instituție rezistentă la influențe externe, după cum apreciază Haakon Gjerloew, directorul interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo.
Lideri din Cambodgia, Israel și Pakistan l-au nominalizat pe Donald Trump pentru ediția din acest an, însă șansele sale rămân reduse. Haakon Gjerloew subliniază că modul în care au evoluat lucrurile anul trecut va cântări greu în deliberationile comitetului:
„Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace, precum faptul că Maria Corina Machado i l-a înmânat ulterior lui Trump medalia, vor influența unele dintre considerentele pe care le vor lua în calcul", a declarat el pentru Reuters. "O preocupare pe care Comitetul ar putea-o avea este dacă acordarea premiului cuiva ar putea expune acea persoană la presiuni din partea lui Donald Trump… Cred că Comitetul va analiza dacă premiul aduce mai mult rău decât bine”, este de părere directorul PRIO.
Donald Trump / sursa foto: captură video
Opțiuni simbolice și figuri internaționale de prim-plan
Evoluțiile din arena internațională ar putea direcționa premiul către personalități sau instituții globale care s-au afirmat prin promovarea dreptului internațional și a păcii. Printre numele vehiculate de experți se numără Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internațională, Curtea Internațională de Justiție sau Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate.
Anunțul oficial este programat pentru vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, ora României.
Papa Leon al XIV-lea, primul pontif născut în Statele Unite, și-a afirmat ferm poziția împotriva războiului, chiar și după ce președintele american l-a etichetat drept un papă slab în urma criticilor aduse conflictului dintre SUA și Iran. Pledoaria sa pentru dialog, enciclica dedicată inteligenței artificiale, sprijinul acordat imigranților și activitatea sa umanitară îl plasează printre candidații cu greutate.
„Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. S-a impus ca un lider de opinie de prim rang”, a declarat pentru Reuters Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
În același timp, italianca Francesca Albanese s-a aflat în atenția publică prin criticile sale privind gestionarea războiului împotriva Hamas în Gaza și Cisiordania, fiind contestată de Washington și Israel. Un alt nume menționat pe plan internațional este cel al premierului canadian Mark Carney, care s-a remarcat prin opoziția față de măsurile tarifare impuse de administrația americană.
Alegere necontroversată sau o poziție fermă împotriva politicilor americane
Comitetul Nobel ar putea alege o cale lipsită de riscuri pentru a evita tensiunile cu Donald Trump, care a criticat deschis Norvegia pentru deciziile din trecut. O opțiune sigură ar reprezenta-o recunoașterea rețelei sudaneze Camerele de intervenție de urgență, grup comunitari ce au oferit sprijin umanitar în timpul războiului civil, sau premierea organizației Save the Children.
Pe de altă parte, există și o presiune considerabilă ca instituția din Oslo să apere ordinea internațională și valorile democratice în fața acțiunilor Washingtonului. Istoricul Oeivind Stenersen arată că situația actuală cere o decizie curajoasă:
„Se află sub o anumită presiune - de a adopta o poziție fermă faţă de Trump”, a declarat el pentru Reuters. „În această situație internațională gravă, anul acest se impune acordarea unui premiu pentru pace în apărarea democrației liberale, a dreptului internațional și a drepturilor omului”, arată Stenersen.
O eventuală premiere a Curții Penale Internaționale ar veni într-un moment în care SUA pregătesc sancțiuni împotriva instanței, în timp ce recunoașterea Curții Internaționale de Justiție ar reconfirma importanța suveranității statelor și a soluționării pașnice a disputelor.
Atitudinea Casei Albe față de Comitetul Nobel a generat uimire la nivel global. Maria Ressa, jurnalistă filipineză și americană, laureată a premiului în trecut, a mărturisit că a privit evenimentele din ultimele luni cu îngrijorare:
„Lumea nu este condusă de agresori”, a declarat ea pentru Reuters în timpul unei vizite la Oslo, în septembrie. „Există standarde după care ne ghidăm. Puterea nu înseamnă că ai dreptate”, a punctat ea.
Ipoteza unei alegeri cosmice și rolul instituțiilor globale
Agenția The Associated Press menționează posibilitatea unei alegeri atipice, cu o dimensiune cosmică: acordarea premiului Stației Spațiale Internaționale, structură care urmează să își încheie activitatea în anii următori. Analistii consideră această opțiune drept plauzibilă, având în vedere simbolistica ei.
Printre candidații menționați de AP se numără atât Donald Trump și premierul canadian Mark Carney, cât și echipele de intervenție din Sudan, protectorii drepturilor copiilor din Ucraina sau cele două instanțe de judecată internaționale.
Speculațiile din jurul laureatului se amplifică în fiecare an înainte de anunțul oficial, însă rezultatul rămâne imprevizibil. Pentru ediția din acest an au fost înregistrate 287 de candidaturi, dintre care peste un sfert aparțin unor organizații. Haakon Gjerløw consideră că Stația Spațială Internațională rămâne un exemplu rar de cooperare globală într-o perioadă în care multilateralismul este în declin, iar națiunile tind să se izoleze.
Contextul geopolitic dificil și diversitatea propunerilor
Premiul din acest an este marcat de o serie de conflicte majore desfășurate în Sudan, Ucraina, Yemen, Iran și Orientul Mijlociu. În acest context tensionat, lista experților include nume precum Mîkola Kuleba, apărător al drepturilor copiilor din Ucraina, organizația Save the Children, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor sau rețelele umanitare din Sudan.
Curtea Penală Internațională rămâne o opțiune controversată dar puternică, în ciuda criticilor venite de la Washington și a mandatelor de arestare emise pe numele unor lideri precum Vladimir Putin sau Benjamin Netanyahu. Relația dintre SUA și CPI s-a deteriorat constant, Marco Rubio anunțând o campanie împotriva curții, în timp ce instanța a fost traversată și de probleme interne după demiterea procurorului-șef în urma unor acuzații de hărțuire.
Shawn Davies, analist senior la Uppsala Conflict Data Program, evidențiază schimbările din ordinea de securitate globală și rolul Statelor Unite:
„Cred că nici măcar propria sa bază electorală nu ar crede" că Trump ar putea câștiga premiul acum, "având în vedere că este blocat într-un război care pare fără sfârșit în Iran”, a spus Davies.
O altă direcție posibilă este acordarea distincției unei femei, continuând o tendință din ultimul deceniu. Jody Williams, laureată în 1997, își exprimă speranța că această practică va continua, având în vedere că doar 20 din cei 112 laureați individuali au fost femei. Printre favoritele vehiculate în speculațiile actuale se numără medicul chirurg Sara al-Saqqa din Gaza și Iulia Navalnîia, figura opoziției ruse.
Lista oficială a celor 287 de nominalizări rămâne secretă timp de 50 de ani, conform regulamentului Comitetului Nobel Norvegian. Astfel, toate opțiunile prezentate de analiști reprezintă doar estimări și propuneri vehiculate în spațiul public, fără a constitui un clasament oficial al șanselor.
Recomandările noastre
International
Trump anunță că petrolul se va ieftini „curând”
