Denis Cenusa / sursa foto: TwitterPrima formațiune politică admisă de Comisia Electorală Centrală în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamnă a fost blocul electoral „Alternativa”. În iulie, la aproape o lună de la admiterea sa în competiția electorală, unul dintre liderii blocului, primarul capitalei moldovenești, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România. Deși considerat o amenințare la adresa securității românești, Ceban nu a fost inclus alături de reprezentanții rețelei lui Ilan Șor în regimul de sancțiuni al UE privind destabilizarea hibridă rusească a Republicii Moldova.
În consecință, primarul Chișinăului nu poate obține ridicarea interdicțiilor românești, spre deosebire de exponenții lui Șor, care pot contesta sancțiunile europene la Curtea de Justiție a UE. Fără permisiunea de a trece frontiera cu România, Ceban nu poate călători în toate statele UE care fac parte din Spațiul Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei. Prin urmare, din totalul de 27 de state ale UE, Ceban poate face campanie electorală doar în Irlanda și Cipru, unde la alegerile parlamentare din 2021 au votat 11.189, respectiv 577 de reprezentanți ai diasporei moldovenești.
Popularitatea lui Ceban reprezintă unul dintre principalele vehicule electorale ale Blocului „Alternativa”. Prin urmare, orice criză de reputație pentru Ceban poate afecta legitimitatea întregului Bloc, mai ales într-un context electoral torid. Așadar, neincluderea lui Ceban în sancțiunile UE a împiedicat asocierea sa ușoară cu Rusia. Ca urmare a deciziei autorităților române, discursul electoral pro-guvernamental de la Chișinău este că Ceban este penalizat pentru legăturile sale cu Moscova. Acest argument este folosit de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru a ținti în credibilitatea Blocului „Alternativa”, a cărui strategie anterioară prevedea atragerea alegătorilor dezamăgiți de rezultatele guvernării din ultimii 4 ani. Astfel, Blocul este împins din centrul politic pro-EU spre stânga eșichierului geopolitic moldovenesc, unde se pedalează oferta electorală pentru o politică externă mai eurosceptică, multivectorială și/sau pro-rusă.
Pentru a gestiona prejudiciul adus imaginii lui Ceban, Blocul a anunțat deja că acesta va rămâne primar al capitalei. Cu toate acestea, Blocul nu a capătat nicio fisură, deoarece partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), nu părăsește Blocul. Dimpotrivă, Ceban contestă decizia Bucureștiului, folosind tribuna primăriei, nu Blocul, pentru a o acuza pe președinta Maia Sandu că ar influența și dezinforma pe partenerii din România. Ceilalți lideri ai Blocului - Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk - vor trebui să se implice mai activ în campania electorală pentru a compensa prezența mai diminuată a lui Ceban.
Având în vedere situația post-electorală incertă, păstrarea funcției de primar al Chișinăului este esențială pentru poziționarea viitoare a Blocului în negocierile de formare a unei coaliții de guvernare în structurile centrale ale puterii. Într-un fel, sancțiunile de călătorie în 25 de state UE din Spațiul Schengen la adresa lui Ceban, pe baza deciziilor din interiorul României, îl fac să reevalueze riscurile pentru echilibrul de putere în perioada de după alegerile din 28 septembrie. Or, dacă Ceban ar fi abandonat primăria capitalei, organizarea unor noi alegeri locale la Chișinău ar fi fost imperativă, în care reprezentantul PAS ar fi avut șanse sporite de a le câștiga. Prin urmare, Blocul „Alternativa” ar fi riscat să devină derizoriu atât în capitală, cât și în viitorul parlament, dacă PAS va decide să formeze o coaliție cu alte partide sau va reuși să obțină o majoritate.
Scenariile privind posibilul succes electoral al Blocului „Alternativa” depind, pe de o parte, de potențialul lui Ceban de a beneficia de victimizarea privind interdicția de intrare în România. Pe de altă parte, Ceban, în calitate de primar al Chișinăului, poate influența strategiile de cooperare-competiție/confruntare în formarea unor noi raporturi de putere între autoritățile centrale și administrația locală a capitalei imediat după alegerile legislative din toamnă.
Scenariul 1. Ceban rămâne pe banca de rezerve. Blocul „Alternativa” ar putea considera că Ceban este prea toxic pentru o comunicare eficientă cu electoratul. În același timp, distanțarea lui Ceban de tribuna principală poate avea consecințe pentru încercările Blocului de a se poziționa ca refugiu pentru alegătorii pro-UE dezamăgiți de PAS, dar care nu văd rostul votului pentru alte formațiuni politice cu șanse mai mici de a trece pragul electoral.
Scenariul 2. Victimizarea lui Ceban este folosită activ pentru a discredita PAS și a-l menține pe Ceban drept locomotiva cheie a Blocului. Apariția unor candidați parlamentari independenți, precum Olesea Stamate, Andrei Năstase, Victoria Sănduță, ar putea pune în gardă Blocul „Alternativa”. Cei trei concurenți electorali ar putea absorbi voturile foștilor alegători PAS. Din acest motiv, Ceban ar putea fi nevoit să rămână un participant central în campania electorală a Blocului, trăgând săgețile PAS în direcția sa pentru a demonstra că Blocul este principalul concurent real pentru alegătorii de centru-dreapta.
Scenariul 3. Ceban se retrage definitiv din Blocul electoral. Dacă, pe lângă interdicțiile de călătorie în România, Ceban este inclus și în regimul de sancțiuni al UE, dedicat până acum rețelei lui Șor, atunci retragerea lui Ceban din Bloc ar putea deveni utilă. Într-un astfel de caz, MAN nu va abandona Blocul, ci dimpotrivă. Formațiunea lui Ceban va împărți mandatele de deputat în viitoarea legislatură cu partidele-surori, menținând o strânsă coordonare cu primăria și ajutând-o din interiorul legislativului. În acest fel, influența lui Ceban va fi menținută, dar cu scopul de a-l pregăti pentru alegerile prezidențiale din 2028, pentru care va candida în calitate de ex-primar al capitalei cu două mandate complete.
