Justitie
Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul de România. Decizia Curții de Apel din Paris este definitivă
Paul de România și soția sa, Lia Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel din Paris a decis miercuri, 9 iulie, să respingă solicitarea autorităților române privind extrădarea lui Paul Philip al României, cunoscut ca prințul Paul, în vârstă de 76 de ani.
Instanța din România ceruse predarea acestuia pentru executarea unei pedepse de 3 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influență și complicitate, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2020.
Instanța franceză: mandatul de arestare emis de România, „disproporționat”
Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel a precizat că autoritățile române aveau motive justificate să emită un nou mandat de arestare în ianuarie 2024, însă acesta a fost considerat cu un „caracter disproporționat”, notează AFP.
Judecătorul a subliniat că s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului de arestare, fără a analiza fondul cauzei penale care l-a vizat pe prințul Paul.
Reacția lui Paul de România: „Cred în justiția franceză”
La finalul deliberării, Paul de România a salutat hotărârea instanței pariziene:
„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat acesta, citat de Agerpres.
Avocata sa, Miriame Laichi, a transmis pentru AFP că decizia de miercuri „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile” și reafirmă „atașamentul justiției franceze față de principiile fundamentale ale statului de drept”.
România a emis un nou mandat după o decizie CJUE
După ce Curtea de Apel din Paris a refuzat prima cerere de extrădare în noiembrie 2023, motivând că dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcat (din cauza neregularităților privind depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat), autoritățile române au formulat o nouă cerere de remitere în ianuarie 2024.
Demersul s-a bazat pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a considerat că respingerea extrădării este „contrară principiului încrederii reciproce între statele membre” și a criticat un „control excesiv” al instanței franceze asupra funcționării sistemului judiciar român.
justitie / sursa foto: dreamstime.com
Avocatul general a susținut extrădarea în baza dreptului european
În timpul audierii din 11 iunie, avocatul general a pledat pentru predarea prințului Paul, invocând „principiul prevalenței justiției europene asupra dreptului național”.
De partea cealaltă, avocata apărării a susținut că este vorba de „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, referindu-se la conflictul privind moștenirea regală și la dosarul penal deschis în România.
Dosarul penal din România: 18 condamnați și un prejudiciu de 145 milioane de euro
Paul de România a fost condamnat în decembrie 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au fost condamnate alte 17 persoane, iar prejudiciul total adus statului român a fost estimat la cel puțin 145 milioane de euro.
Conform procurorilor, începând din anul 2006, Paul de România ar fi colaborat cu o rețea de persoane pentru a revendica proprietăți imobiliare din România, pe care le considera moștenire directă de la Casa Regală.
Cine este Paul de România
Paul de România este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920, recunoscut ca unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940. După abdicarea forțată a Regelui Mihai I în 1947, familia regală a fost expulzată din țară, iar toate bunurile sale au fost confiscate de regimul comunist.
Moștenitorii din ramura lui Paul de România au reclamat în repetate rânduri că drepturile lor au fost ignorate de statul român și de Casa Regală oficială.
