Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) au confirmat falsificarea tabelelor cu alegători din Republica Moldova de către foştii procurori Onea şi Negulescu.

„Au transformat actul de justiţie într-o activitate personală realizată dupa bunul plac, fără nicio limită morală, judiciară şi umană”, se arată în documentul emis de cele două instituţii.

În prezent, procuroarea Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, a dispus trimiterea în judecată a foştilor procurori Lucian Onea, zis “Lucică”, şi Mircea Negulescu, zis “Zdreanţă” sau “Portocală”

Cei doi inculpaţi sunt acuzaţi de următoarele infracţiuni:

procurorul Lucian Onea este acuzat de:

-participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare;

-represiune nedreaptă;

-cercetare abuzivă şi instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovaţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnatură privată,

iar pocurorul Mircea Negulescu între timp exclus din magistratură este acuzat de:

-participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare;

-complicitate la represiune nedreaptă;

-instigare în formă continuată la comiterea fără vinovaţie sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnatură privată.

 

Lumea justiţiei susţine că Vlad Cosma a fost constrâns de procurorii One şi Negulescu să formuleze un denunţ fals şi să fabrice tabelele cu alegători din Republica Moldova care ar fi deţinut şi cetaţenie română, şi care ar fi fost chipurile mituiţi de Sebastian Ghiţă pentru a-l vota pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din 2014.

„Numele persoanelor pe care le-am inscris in tabele si numerele de telefon le-am luat dintr-o carte de telefon a Republicii Moldova, dar nu mai stiu daca era a orasului Chisinau sau a altor orase. Am luat nume si numere de telefon inclusiv de pe aplicatia Facebook, erau persoane care s-au inscris la un concurs si acolo erau afisate numele si telefoanele”.

În rechizitoriul SIIJ, AEP demonstrează că un număr foarte mare de persoane trecute pe tabelele falsificate nu figurează în baza de date, potrivit m.luju.ro

Te-ar putea interesa și: