Sursa foto: Clinică Medicală
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Ecologiștii trag un semnal de alarmă privind poluarea fonică – un tip de poluare deseori ignorat de autorități, dar care are efecte directe asupra sănătății populației urbane. Deși în municipiul Chișinău s-au făcut măsurători și se cunosc zonele unde nivelul de zgomot depășește frecvent limitele admise, măsurile de intervenție întârzie, iar problema rămâne fără soluții concrete.
Specialiștii afirmă că plantarea copacilor și crearea perdelelor forestiere urbane pot reduce considerabil nivelul de zgomot și pot proteja locuitorii de efectele sonore produse de trafic, utilaje și construcții.
„De la zgomot, lumea pierde auzul. Este bine cunoscut faptul că, în orașe, oamenii aud mai rău decât cei care trăiesc la țară. Dar se agravează și alte boli neuropsihice. Omul, când este sufocat de zgomot, începe a se enerva, i se ridică tensiunea arterială. Nimeni nu măsoară lucrul acesta, dar este real”, a declarat ecologistul Vladimir Garaba, în cadrul unei emisiuni de laRadio Moldova”.
Sursa foto: Radio Chișinău
Chișinăul, unul dintre cele mai zgomotoase orașe din regiune
Ecologistul Vladimir Garaba afirmă că a monitorizat de nenumărate ori nivelul zgomotului în mai multe puncte din municipiul Chișinău și că, în unele zone, valorile depășesc frecvent pragul maxim admis de legislație.
„Erau vreo 12 puncte. Unde este poluarea atmosferică înaltă, acolo și zgomotul este cel mai înalt. Cele mai critice, bineînțeles, sunt partea de jos a orașului, strada Albișoara, Calea Ieșilor, zona Gării. Nu văd, deocamdată, din partea autorităților, un interes sporit pentru combaterea poluării fonice”, a subliniat Garaba.
Potrivit specialistului, combinația dintre traficul intens, lipsa spațiilor verzi și urbanizarea haotică transformă Chișinăul într-un oraș tot mai zgomotos, unde locuitorii sunt expuși zilnic la un stres acustic semnificativ.
Norme clare, aplicare slabă
Conform normelor sanitare, nivelul maxim admis al zgomotului este de 70 de decibeli pe timp de zi și 60 de decibeli pe timp de noapte, în funcție de zonă și tipul instituției. În școli, spitale și grădinițe, limitele sunt chiar mai restrictive – între 40 și 50 de decibeli.
Cu toate acestea, monitorizarea și sancționarea cazurilor de poluare fonică rămân rare. În lipsa unor echipamente moderne de măsurare și a unei colaborări eficiente între autoritățile municipale, poliție și agențiile de mediu, zgomotul urban continuă să afecteze calitatea vieții.
„Legislația prevede responsabilități atât pentru agenții economici, cât și pentru persoanele fizice care provoacă zgomot peste limitele admise. Problema e că, în realitate, foarte puțini sunt controlați sau sancționați”, spune ecologistul.
Sursa foto: Primăria Chișinău
Doar un singur gard fonic în toată țara
Un alt aspect îngrijorător este lipsa barierelor fonice – structuri special concepute pentru a diminua zgomotul în apropierea drumurilor. În prezent, în Republica Moldova există un singur gard fonic, instalat acum unsprezece ani pe șoseaua Hâncești.
„Bineînțeles că este necesar, mai ales acolo unde aceste trasee traversează mijlocul localităților. Sigur că ar trebui să fie mai ales în zona unde sunt instituții de sănătate, instituții de învățământ. Cei care au fost peste hotare au văzut asemenea garduri – ele sunt des întâlnite. Poate nu sunt estetice, dar îi protejează pe oameni de efectele zgomotului”, a explicat Garaba.
Zgomotul urban, o problemă globală cu efecte asupra sănătății
Poluarea fonică este una dintre cele mai subestimate forme de poluare la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că expunerea prelungită la zgomote peste 55 de decibeli poate provoca tulburări de somn, stres, hipertensiune arterială și chiar boli cardiovasculare.
În Europa, aproximativ 113 milioane de oameni sunt expuși constant la un nivel de zgomot nociv, potrivit Agenției Europene de Mediu. Țările membre ale UE investesc masiv în izolare fonică, perdele verzi și infrastructură acustică modernă, în timp ce Republica Moldova abia începe să discute despre necesitatea acestor măsuri.
