Din cuprinsul articolului
Polonia, „plăcinta aburindă” la care au poftit sovieticii și naziștii. Luna septembrie 1939 a făcut ca Polonia să fie împărțită a cincea oară!
Primele trei împărțiri au fost în secolul XVIII. Napoleon a avut și el reorganizarea lui, a patra, cea mai efemeră dintre ele. A cincea, din 1939, a fost cea mai dramatică. Cu ocazia acestor împărțiri, țarina Ecaterina a II-a vorbea de Polonia ca de o plăcintă pe care „a copt-o” și din care era dispusă să cedeze porții Prusiei și Austriei. Evident, „gurmandă” cum era, urma să aibă o porție deloc mică a Rusiei!
Polonia atacată de naziști la 1 septembrie 1939
Polonia s-a confruntat cu atacurile aviatice, ale infanteriei și blindatelor germane. A fost o clasică operațiune de Blitzkrieg, adică „război fulger”. Tezaurul Băncii Naționale a Poloniei, Armata, Guvernul și numeroși civili au găsit refugiu în România vecină. Tezaurul a fost evacuat între Ghica Vodă și Constanța și încărcat pe petrolierul Eocene, ajungând în Turcia și de acolo în mai multe părți ale lumii.
Germania și-a propus să ocupe Polonia din rațiuni militare, economice și ideologice, cu trimiteri la istoria modernă. Din rațiuni miliare, avea nevoie de Gdansk sau Danzig. Din rațiuni ideologice, minele din Silezia erau tentante. Ideologic vorbind, erau mulți evrei în Polonia iar Hitler îi considera un pericol real pentru Germania.
Polonia invadată de sovietici la 17 septembrie 1939
La 17 septembrie 1939, trupele sovietice intră în Polonia. Veaceslav V Molotov oferă o explicație halucinantă. Pur și simplu, spune că prin acțiunea germană, statul polonez încetase să mai existe. Practic, în partea de Est a Poloniei, era o populație ucraineană și de ruși albi, ruteni. Reacția sovietică a fost explicată de ministrul de externe sovietic ca o reacție firească de a proteja etnicii ucraineni și ruși albi, a căror patrie, Molotov o considera a fi URSS.
Evident, Rusia sovietică (URSS din 1922) nu fusese la Conferințele de Pace de la Paris din 1919-1920, deci fusese lăsată să și normalizeze singură relațiile cu vecinii, inclusiv cu România. Problema că trupele germano-sovietice nu s-au atins arată că exista de la început o linie de demarcație a intereselor lor în partea secretă a Pactului de neagresiune din 23 august 1939.
România a plătit prețul ajutorării Poloniei în anul următor!
România avea să cadă și ea victimă intereselor sovietice, la 26 iunie 1940, când ultimatumul lui Molotov i-a impus regelui Carol II cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, evident, cu acordul lui Hitler. Ținutul Herța a fost cumva un teritoriu considerat să fie sovietic din interese strategice pentru a proteja o porțiune de cale ferată care ar fi rămas prea aproape de frontiera cu România decisă în vara lui 1940. A fost cumva o pedeapsă că a salvat Tezaurul polonez...
