PNL nu se desprinde de generali. Filiala Gorj, condusă de un fost apropiat al lui Gabriel Oprea și Cătălin Zisu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Numirea generalului (r) Ioan Sîrbu la conducerea filialei PNL Gorj readuce în atenție traseul unuia dintre cei mai controversați foști ofițeri din sistemul militar. Înainte de a deveni medic militar, Ioan Sîrbu a fost plutonier-major și brancardier la Spitalul Militar Central, potrivit Independent News.

Ioan Sîrbu, omul care conduce PNL Gorj: legături cu Oprea și Zisu, acuzații de plagiat și suspiciuni de corupție

În decembrie 1989, în timpul Revoluției, acesta a participat la înhumarea generalului Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada regimului Nicolae Ceaușescu.

Ulterior, Sîrbu avea să declare:

„Nu am fost prezent în sediul fostului CC când a murit generalul Milea, eu la acel moment eram consemnat în cazarmă, la Spitalul Militar Central.”

Înainte de 1990, Ioan Sîrbu încercase de patru ori să intre la Facultatea de Medicină, fără succes, arată sursa. Potrivit documentelor prezentate de-a lungul timpului în spațiul public, obținuse mediile 3,17 (1982), 3,93 (1983), 6,48 (1985) și 4,63 (1986).

După Revoluție, el i-a adresat o cerere ministrului Apărării de atunci, Victor Atanasie Stănculescu, susținând că fusese împiedicat să urmeze studiile din motive politice.

PNL. Sursa foto: Facebook

Parcursul profesional

Pe 30 mai 1990, Ministerul Apărării a decis înscrierea sa la Institutul Medico-Militar, specializarea Stomatologie, măsura fiind justificată drept „un act de dreptate faţă de abuzurile regimului trecut“.

Mai mult, Facultatea de Stomatologie l-a înscris direct în semestrul al doilea, echivalându-i examenul de admitere susținut în 1985, potrivit sursei.

În 2007, Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a concluzionat că admiterea lui Ioan Sîrbu s-a făcut cu încălcarea legislației aflate în vigoare la acel moment.

Rolul din decembrie 1989

Potrivit unor informații publicate de presa vremii, Ioan Sîrbu activa în decembrie 1989 la cabinetul generalului medic Gheorghe Stănicioiu, director al Spitalului Militar Central și apropiat al generalului Vasile Milea.

Conform relatărilor, Stănicioiu l-ar fi trimis pe tânărul subofițer să participe la ceremonia de înmormântare a fostului ministru al Apărării.

Într-un interviu acordat ulterior, Ioan Sîrbu vorbea elogios despre fostul comandant al spitalului:

„Am cunoscut omul care a fost îngerul meu păzitor, domnul general medic dr. Gheorghe Stănicioiu, care era şeful de secţie şi de clinică, iar ulterior a devenit comandantul spitalului”, arăta el.

De la conducerea Spitalului Militar la Ministerul Apărării

În ianuarie 2004, în perioada în care Ministerul Apărării era condus de Ioan Mircea Pașcu, Ioan Sîrbu a fost numit, fără concurs, comandant al Spitalului Militar Central.

Potrivit sursei, în timpul mandatului său, mai mulți medici cu experiență au fost trecuți în rezervă pe motiv că îndeplineau condițiile de pensionare.

În 2009, Sîrbu a fost eliberat din funcția de comandant al spitalului, însă a fost numit șef al Direcției Medicale din Ministerul Apărării, funcție pe care a ocupat-o în mai multe mandate.

Un an mai târziu, Gabriel Oprea l-a desemnat consilier în Ministerul Apărării.

Reprezentantul PNL Gorj, legături cu Cătălin Zisu și afaceri cu echipamente medicale

De-a lungul carierei, Ioan Sîrbu a fost considerat apropiat al generalului Cătălin-Ștefăniță Zisu, fostul șef al Comandamentului Logistic Întrunit. În aceeași perioadă, Spitalul Militar Central ar fi derulat achiziții de echipamente și consumabile medicale, mai arată sursa.

În 2007, intervenția chirurgicală la tiroidă a președintelui Traian Băsescu, realizată la Spitalul Militar Central, l-a adus pe Ioan Sîrbu în atenția publică, acesta fiind prezent în fotografiile oficiale alături de medicii implicați și de președinte.

Acuzațiile de plagiat

În 2012, Ioan Sîrbu a fost acuzat că lucrarea sa „Curs practic de implantologie orală” reproducea pasaje ample din volumul „Dental Implants: The Art of Science”, semnat de profesorul american Charles Babbush.

Inițial, presa consemna că generalul și-ar fi recunoscut greșeala, invocând lipsa materialelor de specialitate disponibile în 2004. Ulterior, acesta a negat acuzațiile.

„Nu este nimic adevărat. Este un atac la adresa mea. Nu am plagiat, deja am dat publicaţia în judecată şi avocaţii vor şti ce trebuie făcut de acum înainte”, declara Sîrbu în octombrie 2012 pentru EVZ.

În același an, fiul său, Valentin Sîrbu, a fost angajat fără concurs la Clinica de Implantologie Orală, unde șef era chiar Ioan Sîrbu.

În 2015 au apărut primele acuzații privind presupuse fapte de corupție.

Potrivit informațiilor apărute la acel moment, Ioan Sîrbu era suspectat de procurorii DNA în legătură cu achiziția unui aparat de reconstrucție dentară în valoare de aproximativ 200.000 de euro, echipament care nu ar fi fost folosit ulterior. Generalul a respins acuzațiile și a susținut că lipsa utilizării aparatului nu i se datorează.

Tot atunci, relația sa cu Gabriel Oprea s-ar fi deteriorat.

„Această hărțuire se datorează faptului că mi-am permis, poate nepermisul curaj din punctul de vedere al lui Gabriel Oprea, să-i fac o sesizare privind plagiatul acestuia”, declara Sîrbu.

Dosarul nu a fost trimis în judecată.

Intrarea în politică

În 2016, Ioan Sîrbu a candidat din partea PNL pentru un mandat de deputat în județul Argeș. În campania electorală, el a participat la evenimente politice purtând uniforma de general, deși regulamentele militare sunt clare în acest sens.

„Se interzice cadrelor militare în rezervă şi în retragere să poarte uniforma militară la şedinţe, întruniri, manifestaţii de orice fel şi emisiuni televizate organizate de instituţii, partide, organizaţii politice sau apolitice…“, se arată în regulamentul militar.

În aceeași perioadă, presa a relatat despre relațiile apropiate dintre soția sa, Manuela Sîrbu, și senatorul liberal Alina Gorghiu. Cele două au fost și coautoare ale volumului „Medierea Conflictelor”, publicat în 2013.

În 2020, Ioan Sîrbu a candidat la Primăria Capitalei din partea Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta.

În aceeași campanie electorală, Robert Negoiță, candidatul susținut de Pro România la Primăria Sectorului 3, a fost întrebat despre protocolul încheiat între primărie și Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), prin care serviciul militar avea acces la sistemul de supraveghere video din sector.

Solicitat să comenteze documentul, Ioan Sîrbu afirma:

„A avut în vedere chestiuni necesare pentru locuitorii acestui sector, printre care și siguranța acestora”, a spus el.

Protocolul, semnat în septembrie 2017, viza 42 de camere video din Sectorul 3 și prevedea „obținerea, prelucrarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor obținute prin intermediul sistemelor video referitoare la factorii de risc și amenințările interne și externe, militare și non- militare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar.”

Documentul stabilea și schimbul reciproc de informații considerate utile pentru îndeplinirea atribuțiilor legale ale celor două instituții.