Rareș Bogdan explică unde a pornit conflictul în PNL: „Bolojan luat rucsacul-curcubeu în spate, noi am luat crucea creștină”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a dezvăluit în cadrul podcastului „Contrapunct” motivul tensiunilor majore din interiorul partidului și cauzele reale care au dus la o ruptură cu premierul demis, Ilie Bolojan. Europarlamentarul acuză o tentativă de a transforma PNL într-un partid progresist, de tip curcubeu, și de a face numiri controversate în Executiv.

Rareș Bogdan a explicat jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea că divergențele au început odată cu formarea guvernului condus de Bolojan, când deciziile guvernamentale ar fi fost luate fără consultarea forurilor de conducere ale partidului.

Europarlamentarul a subliniat că, având patru miniștri, partidul s-a trezit cu un singur liberal autentic, Cătălin Predoiu, un independent, Alexandru Nazare, restul fiind apropiați de zona USR-REPER, alături de o „camarilă” progresistă instalată la Cancelaria prim-ministrului.

Ruptura ideologică: Conservatorism versus Progresism

Conform liderului liberal, principala problemă a PNL în acest moment este refuzul taberei Bolojan de a accepta coexistența unei platforme liberal-conservatoare, așa cum funcționează marile partide din SUA sau Marea Britanie.

„Conflictul a plecat din momentul în care, la formarea guvernului Bolojan, forurile de conducere ale partidului de conducere ale partidului nu au fost întrebate cine ar trebui să facă parte din Executiv, cine sunt miniștrii și secretarii de stat. Ne-am trezit că, din patru miniștri pe care îi aveam, doi veneau din zona USR-REPER, unul singur era liberal, Cătălin Predoiu, iar celălalt venea de la BNR, deși era un fost liberal, Alexandru Nazare.

Ulterior, la Cancelaria sa au început să apară tot mai mulți foști membri REPER și USR, oameni care îmbrățișau alte ideologii. Apoi au venit atacurile la adresa lui Donald Trump, deși era previzibil că va câștiga alegerile. A câștigat alegerile, iar atacurile au continuat. Practic, orice om care înjura SUA și pe președintele ales, care era pro-Macron, pro-Trudeau, anti-politici tradiționale și împotriva valorilor de bază ale PNL, era considerat extrem de bun.”

Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Acesta a taxat dur orientarea externă a taberei adverse, menționând atacurile constante ale acesteia la adresa lui Donald Trump și alinierea la politicile unor lideri precum Emmanuel Macron sau Justin Trudeau: „Domnia sa a luat rucsacul curcubeu în spate, noi am zis că luăm crucea creștină și aici ruptura a fost totală.”

Divergențe economice majore: „A considerat că singura soluție este creșterea taxelor”

Dincolo de componenta ideologică, primul conflict dur dintre cei doi a avut la bază viziuni economice complet opuse. Rareș Bogdan susține că i-a oferit lui Bolojan exemplele unor țări care au ieșit din criză prin relaxare fiscală, Estonia, Irlanda sau SUA în perioada Reagan și i-a atras atenția că modelul creșterii taxelor, precum în Italia sau Franța lui Hollande, va duce la dezastru.

„N-a contat. A considerat că singura soluție care există este creșterea taxelor. Aici ne-am contrat foarte dur”, a explicat Bogdan, acuzându-l pe Bolojan că „a omorât micii întreprinzători” prin coborârea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 la 60.000 de euro.

Abandonarea primarilor și evaziunea din Portul Constanța

Rareș Bogdan a mai spus, în podcastul Contrapunct, că managementul actual al partidului și al guvernului a izolat baza reală a PNL: cei 1.100 de primari din comunitățile rurale, care „dintr-o dată n-au mai contat și au fost priviți ca cei răi din partid”.

În plus, europarlamentarul a dezvăluit că i-a cerut premierului să intervină de urgență în Portul Constanța și la granița de sud pentru a stopa o evaziune fiscală „înfiorătoare” în zona de carburanți, în loc să pună presiune pe micile companii românești, propunere care ar fi fost, de asemenea, ignorată.

Rareș Bogdan a conchis că PNL trebuie să rămână ancorat în tradiție, în valorile dreptei clasice și în familia creștină pentru a reflecta realitatea majoritară din restul Europei, unde dreapta conservatoare domină scena politică.