Într-un editorial pe care l-am scris la începutul lunii noiembrie, imediat după ce întâiul magistrat-procuror al țării a anunțat că își caută dreptatea la instanța Curții de Apel Alba-Iulia, am arătat că acțiunea are ca scop tragerea de timp, până la expirarea mandatului de procuror general.

Pe ce mă bazam atunci? Pe faptul că Augustin Lazăr a deschis acțiune în Contencios administrativ la Curtea de Apel AlbaIulia, deși legea spune altceva pentru un om cu funcție importantă în stat, iar eu nu pot crede că nu știa asta. Avea nevoie de timp, pentru a pleca festiv din biroul său din Piața Constituției.

Argumentam că Augustin Lazăr a depus cererea de suspendare a procedurii de revocare a sa din funcția de procuror general la instanța din Alba-Iulia și nu la Contenciosul Curții de Apel din București arătând ce spune legea și sublinând că demersul reprezintă o problemă de morală, menit să întârzie revocarea.

Decizia din 29 noiembrie și motivarea judecătorului de la Curtea de Apel Alba-Iulia demonstrează că am avut dreptate. O să revin asupra ei, dar întâi să vedem ce spune Legea 554 din 2004 în legătură cu competența teritorială de fond: ”Reclamantul are alegere între instanța de la domiciliu sau cea de la sediul pârâtului (autoritatea publică)”. Fiind procuror general al României, cu reședință permanentă în capitală, Augustin Lazăr trebuia să se adreseze de la început Curții de Apel București. În acest sens, motivează respingerea și judecătorul Lucian Ioan Gherman de la Curtea de Apel Alba Iulia. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce și reprezintă Ministerul Public și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (…).

Raportul de evaluare a fost emis în legătură cu aceste competențe specifice (…) Având în vedere că aceste competențe sunt atașate funcției respective de conducere, orice conflict juridic în legatură cu modalitatea de realizare a lor implică participarea în proces a titularului funcției (de altfel în speță acțiunea a fost formulată de reclamantul Augustin Lazăr – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).

Faptul că aceste competențe sunt exercitate de către o persoană fizică nu înseamnă că există un interes legitim al persoanei fizice distinct de cel al titularului funcției pentru ca, în lipsa funcției, exercitarea legitimă a competențelor nu este posibilă. Altfel spus, procurorul Augustin Lazar nu putea exercita atribuții manageriale de genul celor supuse evaluării ministrului justiției și prezentate în raportul a cărui executare se solicită a fi suspendată decât dacă deținea funcția de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție”, stă scris în motivarea sentinței pronunțată de judecătorul Lucian Ioan Gherman.

Urmează acum depunerea plângerii la Curtea de Apel București, iar primul termen va fi, cel mai devreme, la jumătatea lunii ianuarie 2019. Iar în aprile, procurorului general îi expiră mandatul. Cred că înainte de finalitatea procesului din Contencios și decizia președintelui.

Klaus Iohannis ne-a dezvălui deja planul său în legătură cu Augustin Lazăr, așa că e aproape sigur că acesta se va putea întoarce acasă, la Alba-Iulia, cu satisfacția că ministrul Tudorel Toader nu a putut să-l revoce din funcție.

„În ceea ce privește revocarea procurorului general, un demers aiuritor al acestui ministru și cu corolarul la fel de aiuritor de povești, manipulator, penibilă fază… Suntem în situația în care, momentan, s-a început un demers judiciar și vă spun de pe acum: până când judecătorii nu vor da un verdict final, nu am de gând să fac nimic.

Iar despre speța revocării, Lazăr face o treabă bună și mi se pare greșită total cererea de revocare. Clar, e foarte clar că suntem într-o zonă în care infractorii încearcă să acapareze Justiția și unde văd că nu au șanse, vor să-i îndepărteze”, a declarat Klaus Iohannis la sfîrșitul săptămânii trecute.

Dacă pe Augustin Lazăr este decis să-l susțină până la capăt, trebuie subliniată (că tot a apărut acum scandalul public!) poziția președintelui față de revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Pentru ea nu s-a pus chezeș. Probabil fiindcă avea informații solide de la servicii. Oare Președintele s-a autofelicitat că nu a avut un plan și pentru șefa DNA după dezvăluirile lui Ghiță și când a văzut raportul de la Antifraudă? Ghiță s-a întors! Fără fotografia sau înregistrarea cu Kovesi, dar cu probe ca să-i arunce în aer statuia.

Sau mai corect spus, cu o factură care demonstrează că una din firmele lui a plătit avionul cu care Kovesi și procurorii ei l-au adus în țară, în aprilie 2011, pe fugarul Nicolae Popa, locotenentul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Factura a fost descoperită de ANAF, în urma controlului la o firmă a lui Sebastian Ghiță.

Ghiță a spus la televizor, duminică seară, că „Operațiunea Popa” a însemnat succesul Laurei Codruța Kovesi pentru numirea la DNA, dupa mandatul de procuror general. Iar pentru el a însemnat primul pas spre distrugerea lui. Kovesi considera că, dacă-l aruncă în spatele gratiilor, nimeni nu va crede că relația lor a fost de prietenie, că a ajutat-o cu doctoratul sau cu bani ca ea să-și clădească o carieră – a susținut Sebastian Ghiță.

Ca opinie personală, un singur lucru mă face să-i dau oarecare crezare milionarului fugar: distrugerea fostului procuror Angela Nicolae, care a condus Direcția de Relații Externe din Parchetul General și care a trebuit să se ocupe de extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia. Angela Nicolae era un om integru care, într-adevăr, nu cred că prezenta garanții că va păstra secretul unei operațiuni ilegale. Avea însă o slăbiciune: un fiu bolnav și care se droga. Kovesi și colegii ei i-au făcut un dosar penal, cu un denunțător libanez pe care l-au folosit în mai multe dosare de corupție, și au aruncat-o pe Angela Nicolae în pușcărie.

Dacă ceea ce a spus Ghiță se va dovedi adevărat, așa cum s-a întâmplat în cazul procurorilor de la Ploiești, Negulescu și Onea, toată justiția anticorupție din mandatul lui Laura Codruța Kovesi va sări în aer. Iar noi, jurnaliștii, vom avea confirmarea că ani de zile am fost mințiți de niște reprezentanți ai autorităților statului, răspândindu-le mesajele în rândul opiniei publice și contribuind la clădirea unei justiții cu picioare de lut.

Dacă va fi așa, e groaznic!

Și încă ceva! Ca o coincidență, Sebastian Ghiță a făcut dezvăluirea despre acțiunea lui la Parchet împotriva procurorului Laura Codruța Kovesi în data de 9 decembrie, când se omagia Ziua Anticorupției, iar președintele Klaus Iohannis făcuse o declarație mobilizatoare în acest sens. Era exclus ca Președintele să o fi avut alături pe Kovesi. Decizia de revocare a ei, dincolo de orice, o văd ca pe Echilibrul de care a considerat Președintele că are nevoie societatea la acel moment.