Piața imobiliară intră în zonă de risc. Perspective asupra inflației și a cursului euro

Piața imobiliară intră în zonă de risc. Perspective asupra inflației și a cursului euroPiața imobiliară. Sursă foto: Freepik

O nouă analiză realizată de analiștii CFA România oferă perspective actualizate asupra principalilor indicatori economici. Depreciera leului este așteptată în lunile următoare, iar creșterea economică pentru 2025 este estimată la o medie de 0,8%, existând și opinii care indică riscul unei posibile recesiuni.

Perspective asupra inflației și a cursului euro

În privința cursului valutar, participanții la sondaj anticipează deprecierea leului în perioada următoare. Aproximativ 88% dintre respondenți estimează o slăbire a monedei naționale în următoarele 12 luni, în timp ce restul prevăd o stabilitate a cursului.

Media anticipațiilor pentru un interval de 6 luni indică un nivel de 5,1216 lei pentru un euro, iar pentru orizontul de 12 luni este prognozată o valoare de 5,1841 lei/euro.

În ceea ce privește inflația, estimările pentru septembrie 2026 arată o rată medie anticipată de 7,18%. Totodată, 63% dintre analiști se așteaptă la o diminuare a inflației față de nivelul actual.

curs valutar

curs valutar / Sursa: Arhiva EVZ

La cât ar putea ajunge nivelul datoriei publice

Nivelul datoriei publice, raportat la PIB, ar putea urca până la 59% în următoarele 12 luni. În contextul preocupărilor privind ratingul de țară, 83% dintre analiști estimează că România își va păstra ratingul actual, în zona recomandată investițiilor.

Piața imobiliară intră într-o zonă de risc

Deși analiza realizată de CFA România arată că pe piața imobiliară 61% dintre participanți consideră că prețurile locuințelor din marile orașe vor stagna în următoarele 12 luni, în timp ce 50% apreciază că nivelurile actuale sunt supraevaluate, economistul Radu Georgescu a lansat recent  un avertisment sever privind piața imobiliară, pe care o compară cu perioada de criză din 2009-2010, anticipând scăderi semnificative ale prețurilor locuințelor.

Într-o analiză publicată online, el afirmă: „Bulele speculative din sectorul imobiliar și cel bancar sunt mult mai mari decât cele din 2009-2010”. Georgescu compară actualul context cu jocul „Popa Prostul”, subliniind: „Acum vor fi mult mai mulți ‘Popa Prostul’ decât în 2009”.

Populația ar putea deveni vulnerabilă pe termen lung

Acesta atrage atenția asupra vulnerabilității populației cu credite pe termen lung:  „Nu avem habar ce înseamnă să plătești luna de lună, timp de 30 de ani, un credit. Mulți oameni care au credite imobiliare cred că locuința este a lor și nu știu ce înseamnă ipoteca. Adevăratul proprietar se află doar după ce nu mai plătesc 3-4 rate la bancă.”

El amintește că în 1995 soldul creditelor imobiliare era aproape zero, în timp ce în 2025 a atins 114 miliarde de lei, punând această evoluție pe seama acordării „iresponsabile” de credite.

Economistul explică și cum dobânzile au devenit o presiune pentru sistemul bancar: între 2020 și 2023, băncile au acordat împrumuturi cu dobândă fixă între 4-5% pe cinci ani, mizând pe stabilitatea dobânzilor.

„Surpriza a venit odată cu creșterea dobânzilor. Peste 25% dintre bănci sunt pe pierdere în 2025, iar IRCC va ajunge în octombrie la maximul istoric și va mai crește din cauza inflației”, avertizează Georgescu, adăugând că românii care au contractat credite în această perioadă sunt expuși riscurilor similare cu cele ale instituțiilor bancare.

De ce în România este vulnerabilă piața imobiliară

Comparând sistemul local cu cel american, el remarcă faptul că băncile din SUA se finanțează pe termen lung, limitând astfel riscurile, în timp ce în România piața imobiliară este vulnerabilă, fiind deschisă oricui dorește să activeze ca agent imobiliar, fără pregătire de specialitate.

Pentru declanșarea colapsului pieței, Georgescu consideră că este nevoie doar de un „ac” declanșator, precum falimentul unei bănci, o recesiune severă sau reducerea aparatului bugetar.

„Istoria se repetă ca în 2009-2010. Eu cred că în anii următori prețurile la locuințe vor scădea cu 50%”, conchide economistul.