Sursa foto: pixabay
Din cuprinsul articolului
Indicele IRCC urcă la un nivel record de 6,07% de la 1 octombrie, iar românii cu credite în lei vor plăti rate mai mari. Instabilitatea politică și presiunea economică au dus la scumpirea finanțărilor, în timp ce BNR încearcă să stabilizeze cursul și dobânzile.
Cel mai dur șoc de la apariția IRCC
Românii care au credite în lei intră în cea mai dificilă perioadă de la introducerea IRCC, în mai 2019. Indicele de referință pentru creditele de consum crește de la 5,55% la 6,07% începând cu 1 octombrie, marcând cea mai ridicată valoare din istoria sa.
Consecința este directă: ratele cresc cu zeci sau chiar sute de lei. Un exemplu relevant arată că pentru un credit echivalent cu 100.000 de euro – adică aproximativ 500.000 de lei, pe o durată de 30 de ani – rata lunară va urca de la 3.513 lei la 3.678 de lei. Diferența de 165 de lei în fiecare lună înseamnă aproape 2.000 de lei pe an, o povară greu de susținut pentru multe familii.
Credit ipotecar. Sursa foto: rawpixel/Freepik.com
Dobânzile fixe nu mai oferă protecție
Problema nu îi afectează doar pe cei care au deja credite, ci și pe cei care plănuiesc să se împrumute. Ofertele cu dobândă fixă sunt din ce în ce mai rare sub pragul de 5%. Cele mai avantajoase variante se apropie de 4,70%, dar majoritatea băncilor propun costuri de 5,15% sau chiar 5,20%.
Practic, accesul la finanțare devine mai scump, iar șansele de a obține un credit avantajos scad pe măsură ce instabilitatea din piață se amplifică.
Românii nu își refinanțează creditele
Un alt detaliu arată fragilitatea sistemului: lipsa mobilității financiare. Potrivit datelor BNR, doar 0,4% dintre debitori și-au refinanțat ipotecarele în ultimul an. Cu alte cuvinte, sute de mii de români continuă să plătească rate mai mari decât ar fi necesar, rămânând prinși în contracte dezavantajoase.
Această inerție alimentează profiturile băncilor, dar slăbește constant bugetele familiilor.
Deficit bugetar și instabilitate politică
Contextul economic și politic a amplificat criza. România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB, un nivel similar cu cel din anii de criză 2009 și 2020.
Lipsa unor măsuri fiscale clare din partea coaliției PSD–PNL–UDMR a fost agravată de tensiunile politice generate de alegerile prezidențiale. Demisia lui Marcel Ciolacu după primul tur și ascensiunea rapidă a lui George Simion, catalogat drept populist și eurosceptic, au alimentat neliniștea investitorilor.
Aceștia au reacționat prin vânzări masive de active românești, ceea ce a împins cursul euro peste pragul psihologic de 5 lei.
Intervențiile BNR și creșterea dobânzilor
Pentru a limita deprecierea leului, BNR a intervenit agresiv pe piață, cheltuind între 6 și 8 miliarde de euro. Intervenția a redus lichiditatea, ceea ce a determinat creșterea dobânzilor.
Astfel, rata facilității de depozit a urcat de la 5,5% la 6,5%, aliniindu-se cu nivelul ratei-cheie. Costurile de finanțare pentru bănci au crescut, iar acestea s-au reflectat imediat în dobânzile pentru creditele populației.
După al doilea tur al prezidențialelor, câștigat de Nicușor Dan în fața lui George Simion, presiunea nu a dispărut. BNR a fost nevoită să recurgă la operațiuni repo, oferind finanțare băncilor la costuri ceva mai reduse decât cele ale creditării Lombard, însă tot ridicate față de nivelurile obișnuite.
Cererea pentru astfel de credite a variat între 25 și 6,5 miliarde de lei, dar BNR nu a reușit să acopere integral nevoile sistemului bancar.
Exemple concrete de creșteri la rate
Pentru un credit ipotecar de 210.000 de lei pe 25 de ani, acordat în funcție de ROBOR, rata a urcat deja de la 1.615 lei la 1.721 de lei. În cazul creditelor calculate după IRCC, nota de plată vine cu întârziere: până în octombrie rata rămâne 1.628 de lei, dar va urca la 1.701 lei odată cu noul nivel al indicelui.
Diferența lunară pare redusă, însă pe termen lung înseamnă mii de lei în plus pentru fiecare debitor.
IRCC vs. ROBOR: avantajul pierdut
În mod paradoxal, românii care au contracte legate de IRCC au plătit mai puțin decât cei cu rate raportate la ROBOR în ultimii ani. Din 2019 și până acum, economia la nivelul unei familii a fost de circa 3.600 de lei.
Acest avantaj s-a evaporat însă odată cu ultima majorare. Realitatea actuală arată că, indiferent de indicatorul folosit, povara ratelor se transferă direct asupra populației atunci când economia și politica scapă de sub control.
